Inflatia si incertitudinea au cel mai mare impact asupra pietei financiare
cauze inflatiecriza politicadobanda bnrpolitica monetara
Toata lumea se intreaba care sunt factorii care au cel mai mare impact asupra pietei financiare, iar un raport al Asociatiei Pietelor Financiare incearca sa dea explicatii.
Potrivit acestuia, evolutia inflatiei si incertitudinea generata de criza guvernamentala au fost factorii cu cel mai mare impact asupra pietei financiare din Romania, in ultima luna.
In privinta politicii monetare, asteptarile pietei sunt ca Banca Nationala a Romaniei sa mentina dobanda de politica monetara la 1,25%, in acest an, desi exista pareri ca este posibila o crestere de 25 de puncte de baza in noiembrie 2021.
Potrivit Asociatiei, citata de Agerpres, pentru 2022, piata locala asteapta doua sau chiar trei majorari ale ratei de dobanda, urmand sa atinga un nivel de 2% la sfarsitul anului viitor.
Raportul mai arata ca, pe piata monetara interbancara, in ultima luna, curba randamentelor a avut cresteri usoare.
In piata de depozite, in care se tranzactioneaza preponderant scadente de pana la o saptamana, media dobanzilor a fost cu 5-10 puncte de baza mai ridicata.
Aceasta tendinta este incurajata de operatiunile de politica monetara organizate constant de BNR, in urma carora randamentele tranzactiilor din piata sunt aliniate mai bine (sau o perioada mai lunga din luna) cu dobanda de politica monetara de 1,25%.
Expertii mai arata ca, in trimestrul anterior, tranzactiile de pe piata monetara se efectuau la randamente situate preponderent intre facilitatea de depozit si dobanda de politica monetara.
Randamente mai mari la titlurile de stat
De asemenea, in ultima luna, randamentele titlurilor de stat in lei au crescut semnificativ pe piata secundara, consecinte ale cresterii inflatiei si ale crizei politice.
Accelerarea miscarii ascendente a randamentelor se adauga unei tendinte generale de crestere manifestata pe parcursul intregului an, ca urmare a presiunii exercitate de piata primara, unde cererea din partea investitorilor nu a tinut pasul cu cresterea puternica a nevoilor de finantare a deficitului bugetar.
Curba s-a aplatizat, interesul de cumparare, cand a existat, concentrandu-se pe segmentul lung al curbei, un semn ca investitorii considera ca BNR va avea succes in aplanarea fenomenului inflationist.
Rulajul a fost foarte scazut din cauza absentei investitorilor de-a lungul verii, apoi ca urmare a incertitudinii politice.
Reactiile agentiilor de rating fata de criza politica au fost mixte, Fitch considerand-o un risc pe plan fiscal, dar Standard&Poors apreciind ca Guvernul va reusi sa atinga tintele fiscale agreate cu Uniunea Europeana.
Calendarul emisiunilor de titluri de stat a insumat 4,1 miliarde de lei in august 2021, Ministerul Finantelor emitand doar 3,8 miliarde de lei si 173 milioane de euro.
In schimb, pana pe 16 septembrie 2021, au fost emise 1,8 miliarde de lei din 2,8 miliarde anuntate, motivele fiind cele care explica si actiunea din piata secundara: ingrijorari cu privire la inflatie, lichiditate redusa ca urmare a perioadei de concedii, situatia politica.
In acelasi timp, suma ramasa de emis pentru a acoperi nevoile acestui an este ridicata, in special relativ la sumele emise in ultimele luni - necesarul mediu lunar este aproape de 9 miliarde de lei, scazand la aproximativ 5 miliarde in cazul unei noi emisiuni externe de 3 miliarde de euro, anticipata de piata.
Raportul mai arata ca, in august, moneda nationala s-a apreciat fata de euro, in mare masura datorita fluxurilor legate de exportul produselor agricole, ajungand la un nivel maxim aproape de 4,91.
Dupa ce fluxurile s-au consumat si ca urmare a crizei guvernamentale, leul s-a tranzactionat pe piata interbancara pana la un minim istoric de 4,9488.
Desi ultima luna a fost mai volatila decat de obicei, APF anticipeaza o stabilizare in contextul in care inflatia este la un nivel ridicat si impactul cursului asupra ei este semnificativ.
Foto: pexels.com