Expert BNR, despre socul razboiului asupra bancilor romanesti: nu suntem expusi riscului, sectorul bancar este capitalizat adecvat si are lichiditate suficienta
efectele razboiului
"Traim intr-o perioada caracterizata de incertitudini majore si din punct de vedere economic si financiar", noteaza Leonardo Badea (BNR), care vorbeste, intr-o ampla analiza, despre efectele pandemiei in plan social, financiar si economic, dar si despre cele ale conflictului militar din tara vecina, mentionand faptul ca " sectorul bancar romanesc nu este expus direct riscurilor asociate acestui conflict, sectorul bancar este capitalizat adecvat si are lichiditate suficienta, iar bancile au resurse pentru a acoperi cererea de lichiditate". Totodata, oficialul Bancii Nationale ofera si cateva recomandari pentru Romania, cu privire la masurile ce ar trebui adoptate in aceasta perioada: "este un moment prielnic ca printre alte obiective strategice ale Romaniei sa dezvoltam si investitiile in programe de cercetare strategica in domeniile: AI, securitate cibernetica, calcul cuantic, comunicatii 5G".
Iata analiza completa realizata de oficialul BNR:
Traim intr-o perioada caracterizata de incertitudini majore si din punct de vedere economic si financiar. Evolutiile ultimilor ani au aratat ca economia trebuie sa fie pregatita pentru a face fata socurilor determinate de evenimente extreme ca si continut si forma de manifestare. Raspunsul pe care economiile trebuie sa-l adopte este necesitatea unei dezvoltari sustenabile. Fara indoiala, sustenabilitatea este cheia dezvoltarii viitoare, iar aceasta evolutie fireasca a fost afectata, din pacate, in ultima perioada de doua socuri majore - pandemia de coronavirus si conflictul din Ucraina.
Daca privim sintetic si retrospectiv, pandemia a avut o serie de consecinte si a determinat schimbari profunde in economie si societate. In mod evident, aceasta a determinat schimbari (probabil de durata) in comportamentul consumatorilor, iar studiile efectuate au evidentiat mai multe tendinte. Spre exemplu, studiile Comisiei Europene (ec.europa.eu) au concluzionat urmatoarele tendinte:
-
De a sustine afacerile locale si de a efectua cumparaturi la magazinele din proximitate
-
De a lua decizii "verzi", in sensul disponibilitatii de a plati mai mult pentru produse mai durabile
-
Ingrijorarea privind plata facturilor
-
42% au amanat achizitiile majore pe fondul incertitudinii, iar 80% nu au facut planuri de vacanta
-
56% au tinut cont de problemele de mediu in deciziile lor de cumparare, iar 67% au cumparat produse nedaunatoare mediului, chiar daca au fost mai scumpe
-
De a efectua cumparaturi online (71% au cumparat online in 2020).
In opinia mea este totusi posibil ca, sub impactul celorlalti factori care au aparut in ultima perioada, dintre care criza pe piata energetica este foarte importanta, o parte dintre aceste tendinte sa se atenueze in viitor.
In alta ordine de idei, pandemia a generat, de asemenea, schimbari si la nivelul ofertei de bunuri si servicii, iar restrictiile au determinat intarzieri si rupturi in lanturile de distributie. In acelasi timp, s-au inregistrat cresteri ale costurilor de productie din cauza cheltuielilor suplimentare datorate masurilor de preventie, dar si din cauza cresterii preturilor din energie. Se poate concluziona ca pandemia a avut un impact semnificativ asupra indicatorilor macroeconomici, dar a evidentiat in acelasi timp ca unele sectoare au fost mai reziliente decat altele (spre exemplu, IT, sectorul bancar).
S-a observat si o accelerare a digitalizarii in diferite domenii si o aducere in prim plan a unei cereri crescute pentru platforme digitale, software, hardware si servicii. In acest context, amintim de Agenda digitala la nivelul UE si de obiectivele enuntate, concentrate pe patru directii principale - abilitati, afaceri, infrastructura, servicii publice. Aceste preocupari la nivelul UE sunt evidente, avand in vedere bugetul propus pentru Programul Digital European in perioada 2021-2027, care se ridica la 7,5 mld EUR.
Asa cum mai am afirmat si cu alte ocazii, este un moment prielnic ca printre alte obiective strategice ale Romaniei sa dezvoltam si investitiile in programe de cercetare strategica in domeniile: AI, securitate cibernetica, calcul cuantic, comunicatii 5G.
Al doilea soc major al ultimei perioade de timp este conflictul din Ucraina cu implicatii majore asupra vietii oamenilor, dar si geopolitice si economice.
As aprecia faptul ca daca urmarim la acest moment impactul conflictului din Ucraina asupra sectorului bancar, este necesar de mentionat ca sectorul bancar romanesc nu este expus direct riscurilor asociate acestui conflict, sectorul bancar este capitalizat adecvat si are lichiditate suficienta, iar bancile au resurse pentru a acoperi cererea de lichiditate. Evenimentele viitoare raman in continuare greu de anticipat si cu posibilitati de evolutie multiple, de aceea orice analiza pastreaza un grad ridicat de incertitudine.
Expunerile institutiilor de credit din Romania sunt reduse in ceea ce priveste contrapartidele avand tara de resedinta Rusia sau Ucraina (nu exista credite si avansuri in sold acordate, iar depozitele atrase se ridica la o valoare modica, de 17,9 milioane lei pentru Rusia si de 40,7 milioane lei pentru Ucraina, in decembrie 2021).
Au fost identificate circa 300 intreprinderi cu capital din Rusia, dar rolul acestor firme in ansamblul companiilor nefinanciare este scazut: genereaza 0,1% din valoarea adaugata bruta, produc 0,66% din cifra de afaceri, detin 0,2% din activele totale ale companiilor nefinanciare si angajeaza 0,08% din numarul total de salariati. Expunerile institutiilor de credit din Romania fata de companiile autohtone cu capital rusesc sunt foarte reduse (71 milioane lei, reprezentand 0,05 % din totalul expunerilor fata de sectorul companiilor nefinanciare, in decembrie 2021). Datoria privata pe termen lung catre creditori din Rusia a companiilor nefinanciare se situa, la finalul anului 2020, la 145 milioane euro (0,6 % din totalul datoriei private pe termen lung).
"In privinta impactului asupra sectorului energetic in Romania, situatia este mai putin complicata"
In privinta impactului asupra sectorului energetic in Romania, situatia este mai putin complicata decat in cazul altor tari europene, dat fiind ca in perioada ianuarie-noiembrie 2021, 70% din gazul consumat in Romania a fost din productia locala.
De asemenea, un aspect important se refera la consumul de energie din resurse regenerabile, in contextul actual, dominat de conflictul din Ucraina care a determinat cresterea preturilor energiei pe pietele internationale pe de o parte, iar pe de alta parte, avand in vedere tranzitia catre o economie cu un grad redus de poluare (Europa "Fit for 55" declara obiectivul UE de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de sera cu cel putin 55% pana in 2030). Este de mentionat ca in Romania, consumul de energie din resurse regenerabile se situa peste media europeana inca din 2004. Din 2008, Romania a diversificat sursele de energie regenerabila (surse eoliene, solare, alte surse), iar in 2020 ponderea consumului de energie din surse regenerabile in Romania a fost de 24,5% din totalul consumului, superior mediei europene de 22,1%.
Referitor la masurile care ar putea fi luate pentru diminuarea socurilor, pot fi mentionate trei directii principale, si anume - prioritizarea sigurantei alimentare, cresterea sigurantei energetice si cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene.
In loc de concluzii, pot afirma ca traim intr–o perioada plina de incertitudine in care exista multiple volatilitati ce introduc potentiali factori de turbulenta asupra functionarii economiei si stabilitatii macro-financiare, dar acest mediu poate fi propice aparitiei solutiilor inovatoare pentru o dezvoltare sustenabila a societatii.
Si de aceasta data, societatea este chemata sa apere valorile existentei umane si trebuie sa facem acest lucru fara ezitare, fiindca adevarata valoare umana este valoarea pe care o dam vietii altora.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML