Excedent de 36,5 milioane de lei la Autoritatea de Supraveghere Financiara
rezultate asacomisioane asf
In 2015, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a avut un excedent de 36,5 milioane de lei, dublu fata de cel din 2014, datorita controlului strict al costurilor si nerealizarii unor investitii.
ASF a obtinut venituri de 157,3 milioane de lei, in scadere cu 5,2% fata de 2014, pe fondul reducerii contributiilor entitatilor supravegheate.
Contributia sectorului Piata de capital a scazut cu 35%, ca urmare a volumului redus al tranzactiilor, diminuarii numarului si volumului ofertelor publice de cumparare/preluare, precum si a reducerii cu pana la 75% a comisioanelor, tarifelor si taxelor aferente reglementarii si supravegherii pe piata de capital, operate de la 1 ianuarie 2015.
Veniturile din tranzactiile derulate pe pietele reglementate si pe sistemele alternative au scazut cu aproape 50%, iar veniturile din valoarea ofertelor publice de vanzare, dar si de cumparare/preluare au scazut cu peste 90%.
Contributiile sectorului Asigurari si ale sectorului Pensii Private au urcat, insa, cu 27%, respectiv, cu 17%.
Totodata, anul trecut, ASF a inregistrat cele mai mici cheltuieli de la infiintare, reusind sa incheie procesul de restructurare si reformare.
Astfel, in 2015, cheltuielile au insumat 120,7 milioane de lei, in scadere cu mai bine de 18% fata de 2014. Gradul de realizare a cheltuielilor a fost de 78% din nivelul bugetat.
Cheltuielile de personal s-au diminuat cu peste 21%, in conditiile introducerii unei organigrame mai simple, bazata pe mai putine trepte ierarhice, si reducerii numarului de angajati.
La randul lor, cheltuielile cu bunuri si servicii au scazut cu 3%, iar cheltuielile de capital s-au majorat cu 282,5%, ca urmare a contributiei la finantarea unui proiect al Autoritatii Europene pentru Valori Mobiliare si Piete privind noile standarde de tranzactionare MiFIR, a achizitiei de licente si aplicatii software, precum si a instalarii unui nou sistem de securitate pentru accesul in sediul ASF.
Cu toate acestea, investitiile au reprezentat numai 27% din suma bugetata, in principal, din cauza intarzierilor in cazul procedurilor de achizitie publica aferente proiectelor de realizare a unei infrastructuri IT centralizate si de implementare a unui sistem modern de procesare a petitiilor de la consumatori.