Ce riscuri a identificat ASF in urma testelor de stres la care a supus fondurile de investitii
teste stresteste asffonduri de investitiiopc
Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a efectuat un test de stres la care au participat 102 Organisme de Plasament Colectiv (OPC) autorizate in Romania.
Dintre acestea, 73 au fost fonduri deschise de investitii - OPCVM si 29 de fonduri inchise de investitii – AOPC, avand o valoare cumulata a activelor, la data de referinta, 31 martie 2016, de 21,61 miliarde de lei.
Testul de stres a avut ca scop investigarea eventualelor vulnerabilitati de pe piata fondurilor de investitii, atat la nivel individual (micro-prudential) cat si sectorial, in ceea ce priveste riscul de piata, cel de contrapartida, precum si cel de lichiditate.
Exercitiul a urmarit sa imbunatateasca abilitatile administratorilor de a gestiona potentiale situatii exceptionale in ceea ce priveste riscul investitional si riscul de lichiditate.
Exercitiul de testare la stres a OPCVM si AOPC nu a fost de tipul pass or fail, ci unul menit sa evidentieze efectele unora dintre riscurile importante pe care le pot intalni aceste entitati in situatii de turbulente pe pietele financiare.
Potrivit ASF, riscul cel mai important identificat la nivelul intregii piete este cel privind schimbarea ratelor de dobanda, deoarece ar putea produce modificari in valoarea plasamentelor in obligatiuni evaluate prin marcare la piata.
La data de referinta, ponderea plasamentelor expuse fata de riscul de dobanda era de circa 77% din valoarea activelor totale insumate pentru toate cele 102 fonduri de investitii participante.
Pe ansamblul pietei, aplicarea factorilor de stres aferenti riscului de dobanda (modificarea ratei de dobanda pentru lei cu doua puncte procentuale si a ratelor de dobanda pentru alte valute cu 1,5 puncte procentuale) ar determina o scadere a valorii de piata a tuturor plasamentelor in obligatiuni ale celor 102 OPC participante cu circa 990 de milioane de lei (5,95% din valoarea plasamentelor expuse la acest risc si respectiv 4,59% din valoarea activelor totale).
Prin urmare, desi severitatea acestui risc este relativ scazuta, modificarea ratelor de dobanda reprezinta o potentiala vulnerabilitate la nivel sectorial ce necesita analiza si monitorizare aprofundate, care sa tina seama inclusiv de efectele pe care metoda de evaluare a acestor instrumente (de exemplu, prin marcare la piata fata de utilizarea de modele) le-ar putea avea intr-o potentiala situatie de criza, cu fluctuatii semnificative pe termen mediu ale ratelor de dobanda.
Pe de alta parte, ponderea plasamentelor expuse fata de riscul de scadere a preturilor actiunilor este foarte redusa la nivelul intregii piete: circa 898 de milioane de lei, adica 4,08% din activele totale.
De aceea, aplicarea factorilor de stres privind scaderea pretului actiunilor (scaderea indicelui BET-XT cu 35% fata de valoarea la data de referinta si scaderea indicelui STOXX 600 cu 20%) au avut un impact redus asupra activelor totale ale fondurilor de investitii din Romania, respectiv -285 de milioane de lei, in valoare absoluta (32% fata de nivelul expunerii initiale), reprezentand o scadere de doar 1,3% a activelor totale.
Asadar, expunerile fata de riscul de scadere a preturilor actiunilor nu reprezinta o vulnerabilitate la nivel sectorial.
In acelasi timp, riscul valutar este semnificativ din punctul de vedere al expunerii inerente (initiale) datorita plasamentelor importante in instrumente denominate in alte valute decat monedele fondurilor (4,06 miliarde de lei, respectiv 18,78% din activele totale).
Astfel, 60 din cele 102 OPC participante au expunere, in diferite grade, la riscul valutar, deci, au suferit un impact in urma aplicarii socului de scadere a cursului de schimb aferent altor valute in care sunt denominate instrumentele financiare detinute de fondurile respective, fata de moneda fondului, cu 10% comparativ cu nivelul de la data de referinta.
In majoritatea cazurilor, insa, acest impact a fost foarte redus pentru ca 29 dintre fondurile cu expunerile inerente cele mai importante la riscul valutar au utilizat instrumente financiare derivate in vederea gestionarii acestui risc.
Pe ansamblul pietei, impactul aplicarii factorului de soc privind riscul valutar a fost de numai 64 de milioane de lei (1,58% din expunere si respectiv 0,30% din activele totale).
Asadar, riscul valutar nu constituie o vulnerabilitate la nivel sectorial pentru ca este, pe ansamblul pietei, bine gestionat de participanti, astfel ca severitatea acestui risc este redusa.
Expunerea inerenta fata de riscul de lichiditate (masurat prin gradul de concentrare a detinerilor la nivelul primilor doi investitori) este importanta pentru o serie de fonduri de talie medie si mica, dar nu constituie o problema pentru fondurile de dimensiune mare, astfel ca nu reprezinta o vulnerabilitate la nivel sectorial.
ASF a remarcat ca, pe ansamblul pietei, impactul aplicarii acestui factor de risc s-a dovedit redus, iar, in urma analizei fluxurilor nete pentru ultimii cinci ani, s-a constatat ca probabilitatea unor rascumparari simultane ale celor mai mari investitori din fiecare fond este redusa.
Ponderea plasamentelor expuse fata de riscul de contrapartida (obligatiuni, depozite bancare etc.) este importanta dar severitatea riscului este redusa, deci nu constituie o vulnerabilitate la nivel sectorial, pentru ca probabilitatea producerii unui astfel de soc la nivelul intregii piete este foarte redusa ca urmare a calitatii ridicate a principalelor contrapartide.
Astfel, primele 10 contrapartide (care impreuna detin 82,5% din totalul expunerilor fata de riscul de contrapartida ale celor 102 OPC participante) sunt entitati guvernamentale, ale administratiei publice locale sau banci cu ratinguri de credit favorabil.
Planul de actiuni in urma testului va evolua pe doua directii: in prima instanta, ASF va discuta cu SAI participante rezultatele individuale, acolo unde este cazul.
Administratorii de fonduri trebuie sa evalueze si sa monitorizeze permanent riscurile aferente portofoliilor, sa le gestioneze corespunzator si sa fie pregatiti pentru materializarea oricarui scenariu teoretic.
Totodata, ASF va elabora legislatia secundara referitoare la managementul riscului, inclusiv un ghid privind managementul riscului si utilizarea interna (periodica) a testelor de stres la nivel individual de catre fiecare administrator, in acord cu cele mai bune practici europene.
In acelasi timp, machetele de raportare a datelor vor fi adaptate astfel incat sa faciliteze analiza si supravegherea exercitata de ASF fara a aduce o povara suplimentara entitatilor raportoare.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML