Ce faceau bancherii si clientii lor cand nu existau net si Facebook
Potrivit guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, relatia directa dintre bancher si client continua sa fie un subiect de discutie, in conditiile in care se spune ca una dintre cauzele crizei financiare actuale este tocmai aceasta decuplare intre cele doua parti.
Coordonator al volumului "Palatele Bancii Nationale a Romaniei Volumul I: Palatul Vechi", Isarescu a precizat ca, in anii 1880, cand a fost adoptata Legea privind infiintarea unei banci de scont, institutia trebuia asezata in apropierea sursei de capital, adica intr-o zona in care se aflau negustorii care aveau nevoie de capital circulant, iar unul dintre principiile fundamentale avute in vedere de arhitecti era tocmai acela al relatiei directe intre client si bancher.
"Veneau, primeau stampila pe spinare ca sunt onorabili - ca altfel nu intrau la scont si intrau, prin urmare, scontau - si plecau cu bani, cu capitalul circulant necesar.
Plecand de la destinatia cladirii, arhitectii au avut in vedere doua principii fundamentale. Erau principii fundamentale si pentru acea vreme, dar si pentru perioada de astazi, in noile conditii.
Primul: sa existe posibilitatea unei relatii directe cu clientii. Pe atunci, nu era comunicarea electronica, nu era Facebook, trebuia sa-l vezi pe nenea acela.
De aici, si reticenta ideii ca se poate face electronic banking, adica, pana cand nu te uiti in ochii clientului, nu poti sa iei o decizie sa dai un credit, mare discutie si in prezent.
Se spune ca una dintre cauzele crizei financiare actuale este aceasta decuplare, intre client si bancher.
Au aparut o sumedenie de forme intermediere, toate mijlocite de tehnologia moderna, care nu asigura acea alchimie pe care o ai atunci cand il privesti in ochi pe clientul tau si ii acorzi sau nu creditul.
Si apar tot felul de indicatori, supraindicatori, solvabilitati, profitabilitati, lichiditati cu care-i innebunesti.
De multe ori, activitatea bancara este complexa. Pana la urma, contactul direct cu clientul era esential.
In bankingul de la sfarsitul acelui secol, trebuia sa te vezi ochi in ochi cu clientul", a explicat oficialul, citat de Agerpres.
Guvernatorul a mai spus ca, la vremea respectiva, exista un fel de transparenta prin expunere, iar supravegherea era, la propriu, supraveghere vizuala, din acest motiv, in jurul BNR fiind plasate bancile comerciale.
"Pana si in interiorul bancii, negustorii veneau sa sconteze, erau supravegheati de la balcoane, acum, sunt inchise, ca se face curent, dar, atunci, erau deschise de cei care inregistrau, cum se numeste, in prezent, back office, contopistii, stateau sus si, din cand in cand, se uitau pe balcon sa vada cum se comportau comerciantii care solicitau credite.
Relatia directa cu clientul, in conditiile in care banca era prima banca de emisiune, era banca comerciala, dadea credite economiei, era extrem de importanta, iar cladirea bancii era, din acest punct de vedere, adecvata negotului cu bani din secolul al XIX-lea.
Trei lucruri erau esentiale, in acea vreme, pentru un negustor care apela la banca, respectiv sa fie inregistrat la Registrul Comertului si Registrul Comertului era extrem de sever, nu se putea inregistra oricine, sa nu fi trecut pe la inchisoarea datornicilor... Nu-ti plateai o datorie, acolo ajungeai, nu ca in prezent, o iei, o scalzi, o plimbi, duci banii prin alte tari, prin paradisuri fiscale" a spus Isarescu.
Al treilea lucru esential era ca negustorul sa-si plateasca la timp datoriile.
Volumul lansat marti este primul dintr-o serie de lucrari despre Palatele BNR si este dedicat istoriei Palatului Vechi din Strada Lipscani cel care a gazduit, mai mult de 80 de ani, sediul BNR.