Care este profilul consumatorului roman care vrea sa negocieze cu banca prin intermediul CSALB
cereri csalbconsumatori csalbnegocieri csalbnegocieri bancimediere banci
Centrul de Solutionare Alternativa a Litigiilor in domeniul Bancar (CSALB) a facut profilul consumatorului care vrea sa negocieze cu banca prin intermediul CSALB.
Consumatorul tipic este barbat, cu varsta intre 31-40 de ani, din Bucuresti, care depune online o cerere pentru un credit de nevoi personale in lei si solicita institutiei financiar-bancare gasirea unei solutii la problemele ridicate sau diminuarea comisioanelor.
Aproape 65% dintre cei care se adreseaza Centrului sunt solicitanti din randul populatiei active, din mediul urban.
In studiul de fata, la nivel de profil al consumatorului, coordonatele raman oarecum similare cu cele centralizate in 2018.
In continuare, barbatii depun cele mai multe cereri la CSALB - aproximativ 58%, insa numarul femeilor care se adreseaza Centrului este in usoara crestere comparativ cu rezultatele din 2018 (42% la 40%, in 2018).
Aproape 65% dintre cei care se adreseaza Centrului sunt solicitanti din randul populatiei active, de la oras, cu varste cuprinse intre 31 si 60 de ani.
Din totalul de 1.909 cereri inregistrate intre ianuarie 2018 - aprilie 2019, 35% provin din mediul rural, procent care indica o crestere, comparativ cu datele inregistrate pentru intervalul ianuarie 2017 – martie 2018.
In intervalul precedent analizat, s-au adresat CSALB preponderent romanii din orase, raportul fiind de 88% la 12% cereri provenite din mediul rural.
Acest lucru arata ca serviciile CSALB sunt disponibile tuturor romanilor, din toate mediile si din toate orasele tarii, iar informatiile despre existenta si avantajele Centrului, au ajuns intr-o masura mai mare si in mediul rural.
Cele mai multe cereri adresate CSALB fac referire la credite de nevoi personale in lei
Cel mai adesea, cererile catre CSALB fac referire la credite de nevoi personale - 70%, in timp ce creditele ipotecare sunt aduse in discutie in 30% dintre cazurile care au ca obiect creditele bancare.
De cele mai multe ori, consumatorii cauta solutii amiabile prin intermediul Centrului, pentru credite in lei (42% din cazuri), in moneda euro (28%), franci elvetieni (25%). In doar 5% dintre cereri sunt analizate credite in dolari americani.
Cele mai frecvente solicitari in relatia cu bancile, adresate de consumatori CSALB se refera la: gasirea unei solutii pentru rezolvarea problemelor 30%, comisioane 30%, conversie credit 10% si situatii legate de Biroul de Credit 7%.
Capitala si judetul Ilfov inregistreaza cele mai multe cereri
Consumatorii din mediul urban continua sa genereze cele mai multe solicitari catre CSALB.
Daca, potrivit studiului pe care CSALB l-a finalizat la inceputul anului 2018, ponderea cererilor provenite de la consumatorii din Bucuresti si judetul Ilfov era aproape de jumatate din total (48,98%), acum aceasta pondere a scazut la 36%.
A crescut, in schimb, numarul cererilor trimise catre CSALB din judetele prin care a trecut Caravana Centrului in 2018 si 2019: Cluj, Constanta, Iasi sau Craiova.
Modalitati de comunicare preferate de consumatorii care se adreseaza CSALB
Peste 84% dintre romani se adreseaza Centrului online, prin intermediul emailul si aplicatiei mobile, lansata de CSALB la finalul lunii iulie 2018 si care castiga in popularitate constant.
Spre exemplu, 55% dintre cererile trimise catre CSALB de la lansarea aplicatiei vin prin intermediul acesteia, lucru care arata cat de accesibil este acest serviciu pentru consumatorii din toate zonele tarii.
Numai 9,8% dintre sesizarile adresate Centrului sosesc prin posta, iar 5,6% sunt depuse direct de catre consumatori la sediul CSALB.
CSALB este o entitate juridica autonoma, neguvernamentala, apolitica, fara scop lucrativ, de interes public, cu personalitate juridica, infiintata in baza OUG nr. 38/2015 privind solutionarea alternativa a litigiilor dintre consumatori si comercianti, ce transpune la nivel national Directiva 2013/11/UE privind solutionarea alternativa a litigiilor in materie de consum si de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 si a Directivei 2009/22/CE.