Care este perceptia romanilor despre banii lor? Aproape un sfert dintre ei se considera saraci
romanii si baniisaracie romaniaromanii si bancilesondaj ires
Lipsa banilor asociata lipsei de predictibilitate generala, alaturi de starea de sanatate si nivelul de trai sau de lipsa locurilor de munca, sunt mentionate in sondajele de opinie publica, in topul principalelor ingrijorari ale romanilor.
Fenomenul este o constanta a ultimilor 10 ani, iar variatiile de pozitionare a lipsei banilor in acest top sunt legate de contextul in care este masurata starea populatiei.
Un studiu realizat de IRES, la inceput de an, dupa sarbatorile de iarna, intr-o perioada in care discutiile pe teme financiare din spatiul public au fost destul de intense in contextul masurilor fiscale anuntate de Guvern la finele lui 2018, arata ca lipsa banilor, nesiguranta zilei de maine, devalorizarea banilor, nivelul de trai, saracia, nivelul scazut al salariilor si pensiilor sunt prezente, la inceputul anului 2019, in randul a peste 30% dintre romani.
Acestea sunt urmate de ingrijorari care au la baza starea de sanatate (12%), dar si de cele legate de situatia politica din tara (12%).
Potrivit studiului, 6 din 10 romani cred ca banii sunt foarte necesari in viata de zi cu zi, perceptia fiind distribuita omogen in toate categoriile socio-demografice.
In timp ce 13% dintre romani spun ca banii pe care ii au le sunt suficienti atat pentru traiul zilnic si cheltuieli, dar si pentru economii si investitii, 17% spun ca nu le sunt suficienti pentru traiul zilnic.
Cei mai multi dintre participantii la studiu (36%) spun ca banii le ajung doar pentru traiul zilnic.
Un sfert dintre romani se considera saraci
Rugati sa se autopozitioneze in raport cu banii pe care ii detin pe scala bogat-sarac, aproape un sfert dintre romani se definesc ca fiind saraci, iar 75% spun despre ei ca nu sunt nici bogati, nici saraci. Doar 1% dintre respondenti se autoevalueaza ca fiind bogati.
Perceptia saraciei este direct proportionala cu varsta - ponderea celor care cred despre ei ca sunt saraci fiind mai ridicata in randul varstnicilor, dar invers proportionala cu nivelul de educatie.
Factorul distanta sociala este interesant perceput in evaluarea statusului financiar. Cu cat creste distanta sociala fata de indivizii la care se raporteaza, creste tendinta de a-i evalua pe ceilalti mai saraci in raport cu propria persoana.
Nu acelasi lucru se intampla cand vine vorba despre sefi care sunt evaluati superior din punct de vedere financiar.
O cincime dintre respondenti sustin ca exista oameni care le datoreaza bani, iar 3 din 10 au o datorie neplatita, dar profilul indatoratilor cu cel al respondentilor care i-au imprumutat pe altii este similar.
Cati bani aduc linistea
Un venit lunar personal de pana in 2.000 de lei este considerat suficient de catre o treime dintre romani pentru a se putea considera linistiti din punct de vedere financiar.
In acelasi timp, 29% cred ca ar avea nevoie de 2.001-3.000 de lei; 14% de 3.001-4.000 de lei; 11% intre 4.001 si 5.000 de lei, iar 7% de peste 5.000 de lei.
Ce ar face romanii cu 100.000 de euro
Desi, din perspectiva valorii si a raportarii la notiunea de bogatie, suma de 100.000 de euro este una modesta, totusi, este semnificativa din perspectiva celor mai multi dintre Romania, iar acest aspect este sesizabil din intrebuintarea pe care ar da-o acestei sume.
Destinatiile principale ale acestei sume de bani sunt concentrate pe zona familiala: o cincime dintre romani i-ar da familiei, in timp ce alta cincime ar achizitiona o locuinta sau un teren.
De asemenea, 10% ar investi banii, 9% i-ar dona, 8% si-ar renova locuinta, 7% si-ar achita datoriile, 5% i-ar economisi, 4% ar calatori.
Proportia celor care au economii in banci este scazuta: 14% au un cont de economii si 52% au cont curent. 48% au card de debit, iar 34% card de credit. Desi statisticile oficiale spun ca putin peste 10% din populatia adulta beneficiaza de o asigurare de viata (conform ASF), potrivit respondentilor, in mai bine de un sfert dintre familiile din Romania, exista o astfel de asigurare. Aproape un sfert dintre romani sustin ca au o asigurare facultativa de pensie.
Romanii si bancile
Relatia romanilor cu bancile ramane una conservatoare. O treime dintre participantii la studiu declara ca nu au nicio relatie cu vreo banca din Romania. Pe acest fond, increderea in banci este scazuta. 45% au putina incredere in banci si numai 5% au foarte multe incredere. Insa respondentii care folosesc servicii bancare le evalueaza in termeni pozitivi.
Pentru platile la comercianti doar 35% dintre romani folosesc cardul si/aplicatiile mobile, in timp ce pentru a cumpara online procentul este si mai scazut 22%, alternativa in acest caz este de a plati, in numerar, la livrare.
In ceea ce priveste comportamentul de economisire, acesta este unul destul de redus, daca este luat in calcul intreg esantionul si este direct proportional cu educatia respondentilor si invers proportional cu varsta, datele aratand ca exista o tendinta crescuta de economisire in randul tinerilor intre 18 si 35 de ani.
32% au bani albi pentru zile negre; 7% strang bani pentru un trai decent la batranete; 7% pentru cumpararea unei locuinte: 5% pentru inmormantare.
Intrebati daca au reusit sa economiseasca, in 2018, 70% au raspuns negativ, si 29% pozitiv; 1% nu au raspuns. Intrebati daca intentioneaza sa economiseasca in acest an, 61% au raspuns afirmativ, iar 38% negativ.
Cat vor pune deoparte din veniturile lor? 42% au raspuns ca pana in 10%; 20% intre 11% si 20% si numai 6% au raspuns ca peste 40%.
De asemenea, cand vorbesc despre imprumuturi, un sfert dintre romani spun ca au imprumutat bani de la banca, dar mai multi sunt cei care au imprumutat de la membrii familiei sau chiar de la prieteni si cunoscuti, iar, pentru 2019, tendinta este de a scadea nivelul indatorarii, cel mai mult in cazul bancilor.
Banii virtuali sunt o necunoscuta, dar increderea in euro este mare
Chiar daca peste jumatate dintre respondenti spun ca au auzit despre monede virtuale, atunci cand sunt rugati sa numeasca astfel de moneda, singura cunoscuta este Bitcoin (48%).
Peste jumatate dintre romani spun ca au incredere multa si foarte multa in euro, un sfert spun ca au incredere putina, iar 12% declara ca nu au deloc incredere in moneda unica europeana. In timp ce aproape 6 din 10 romani apreciaza trecerea Romaniei la euro ca fiind un lucru bun, 29% cred ca aceasta masura este un lucru rau.