BNR semnaleaza incertitudini privind conduita fiscala si absorbtia fondurilor europene prin PNRR
avertizari bnrscumpiri bnrincertitudini pnrrincertitudini pandemie
Banca Nationala a Romaniei a publicat minuta sedintei de politica monetara a Consiliului de administratie al BNR, in care, printre altele sunt semnalate incertitudini mari asociate gradului de absorbtie a fondurilor europene alocate Romaniei prin PNRR, precum si a celor alocate in noul Cadru financiar multianual 2021-2027.
O alta sursa de incertitudini si
riscuri ramane conduita politicii fiscale, date fiind necunoscutele privind amploarea, viteza si instrumentele consolidarii bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu - proces esential pentru necesara corectie a dezechilibrului extern si cu implicatii favorabile asupra primei de risc suveran si a costurilor de finantare.
Incertitudinile sunt alimentate de constrangerile provenite din volumul ridicat al cheltuielilor permanente si din scumpirea recenta a unor materii prime, precum si de impactul pozitiv exercitat asupra dinamicii veniturilor bugetare de o multitudine de factori, inclusiv de cresterea PIB nominal mult peste ipoteza din constructia bugetara, care explica, de altfel, in buna masura rezultatul executiei bugetare din primele cinci luni ale anului.
In acelasi timp, unii membri ai Consiliului au observat ca recomandarile emise recent de institutiile europene in contextul procedurii de deficit excesiv prevad o anumita dinamica a consolidarii bugetare, intre 2021-2024, si un anumit tratament al veniturilor neanticipate, solicitand si implementarea de masuri corective suplimentare.
In aceste conditii, coordonatele apropiatei rectificari bugetare si, mai ales, strategia de consolidare bugetara prezumata a fi elaborata pana in toamna si prezentata la CE sunt deosebit de importante din perspectiva caracteristicilor pe termen scurt si mediu ale politicii fiscale.
Potrivit BNR, evolutia pandemiei si a masurilor restrictive continua sa genereze, cel putin in perspectiva apropiata, mari incertitudini si riscuri la adresa previziunilor macroeconomice pe termen mediu, date fiind incetinirea puternica a ritmului vaccinarii pe plan intern si tendinta de crestere a ratei de infectare in unele tari europene, pe fondul raspandirii rapide a variantei mai contagioase, Delta, a coronavirusului.
In ceea ce priveste evolutiile viitoare, membrii Consiliului au aratat ca, potrivit celor mai recente informatii si analize, rata anuala a inflatiei va creste probabil mai pronuntat pe orizontul apropiat de timp decat s-a anticipat anterior, in conditiile in care prognoza pe termen mediu publicata in Raportul asupra inflatiei din mai 2021 indica un varf de 4,1%, in septembrie-decembrie 2021, si valori de circa 3% pe parcursul anului 2022.
S-a observat ca si aceasta noua crestere mai accentuata a ratei anuale a inflatiei are un caracter preponderent temporar, similar ascensiunii sale din primul semestru, ea fiind atribuibila, aproape integral, actiunii factorilor pe partea ofertei, de natura sa genereze efecte de baza dezinflationiste considerabile pe parcursul anului urmator.
Determinante sunt majorarile mai ample anticipate a fi consemnate de preturile gazelor naturale si ale energiei electrice, in iulie 2021, carora li se alatura scumpirea mai consistenta a combustibililor, in corelatie cu ascensiunea cotatiei petrolului. Efecte inflationiste ceva mai intense decat cele previzionate anterior sunt probabile si in cazul segmentului LFO, inclusiv in contextul tendintei de refacere a cererii venite din partea unor sectoare, pe fondul relaxarii masurilor restrictive.
Impactul inflationist al factorilor pe partea ofertei ar putea fi mai intens si mai de durata, implicit de natura a afecta anticipatiile inflationiste pe termen mediu, au atentionat unii membri ai Consiliului, evocand posibile scumpiri mai mari ale preturilor energiei, precum si cresterile sincronizate ale cotatiilor multor materii prime, alaturi de blocajele in lanturile de productie si aprovizionare, ce alimenteaza inflatia pe plan mondial.
A fost semnalata si posibila crestere a gradului de transferare in preturi a costurilor crescute, inclusiv in contextul unor pierderi suferite anterior de firmele din anumite sectoare, precum si pe fondul cererii reprimate ce se manifesta pe masura ridicarii restrictiilor.
Inflatia va eroda si mai tare veniturile
O crestere mai ampla a ratei inflatiei ar fi insa de natura sa erodeze mai puternic venitul disponibil real al populatiei, implicit sa exercite efecte adverse mai mari asupra cererii de consum si a celei agregate pe un orizont considerabil de timp, au subliniat mai multi membri ai Consiliului.
In schimb, BNR a remarcat ca exista premise favorabile pentru productii peste asteptari in cazul unor culturi agricole, in acest an, iar cotatiile internationale ale unor materii prime agro-alimentare au cunoscut recent corectii descendente, cel putin partiale, ce vor fi probabil resimtite la nivelul IPC. S-a concluzionat ca, desi cresc ca relevanta in acest context, riscurile la adresa anticipatiilor inflationiste pe termen mediu raman in perspectiva imediata relativ scazute, dar reclama monitorizarea atenta a tuturor evolutiilor.
Presiunile inflationiste ale factorilor fundamentali se vor evidentia, insa, ceva mai devreme decat s-a anticipat in prognoza din mai, au convenit membrii Consiliului, data fiind probabila reinversare in devans cu doua trimestre a pozitiei ciclice a economiei.
Activitate economica mai alerta
Totodata, activitatea economica este asteptata sa-si continue cresterea in trimestrele II si III, in ritmuri trimestriale ceva mai alerte decat s-a anticipat in mai, desi in decelerare graduala fata de primul trimestru, perspectiva ce face probabila marirea gap-ului pozitiv al PIB la mijlocul semestrului al doilea din 2021 la o valoare vizibil superioara celei indicate de prognoza pe termen mediu din mai.
Membrii Consiliului au remarcat si ca, in contextul amplului efect de baza asociat contractiei economice din perioada similara a anului trecut, o asemenea crestere trimestriala implica majorarea considerabila, la un nivel de doua cifre, a dinamicii anuale a PIB in trimestrul al doilea, urmata de scaderea ei moderata in intervalul urmator.
S-a mai observat ca potrivit evolutiilor recente ale indicatorilor relevanti, ambele componente majore ale cererii interne - consumul privat si formarea bruta de capital fix - contribuie probabil decisiv la cresterea abrupta a variatiei anuale a PIB in trimestrul al doilea, iar un aport modest este posibil si din partea exportului net, in conditiile in care, majorarea consistenta a exporturilor din aprilie a devansat-o pe cea a importurilor de bunuri si servicii.
Pe acest fond, deficitul comercial si-a temperat usor cresterea fata de aceeasi luna a anului trecut, in timp ce dinamica anuala a deficitului de cont curent s-a comprimat puternic, inclusiv cu aportul balantelor veniturilor, ramanand, totusi, superioara valorilor medii din 2019 si 2020.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML