Bitcoiniada sau Fabrica de iluzii
record bitcoinpret bitcoinspeculatii bitcoinvaloare bitcoinlectii bitcoin
Inceputa acum vreo 11 ani, epopeea bitcoin continua sa se umfle precum un stomac care, in cele din urma crapa, dupa ce a fost indopat cu mult aer si cu mancare greu de digerat. Pe 19 februarie 2021, bitcoin a ajuns la o noua cotatie record 52.932 de dolari americani, fapt care, cica, i-ar duce capitalizarea de piata (!) la vreo 1.000 de miliarde (o mie de miliarde) de dolari.
Capitalizarea de piata a unei companii listate pe o piata (ca de aia se si numeste capitalizarea de piata) de capital sau pe mai multe este calculata inmultind pretul unitar al unei actiuni cu numarul de actiuni emise de respectiva companie. Numai ca bitcoin nu este companie, cu atat mai putin una pe actiuni, si nici nu stie nimeni - tocmai pentru ca nu este emisa de vreo autoritate si nici nu este reglementata sau controlata de alta - cate unitati exista si cate (mai) pot fi obtinute prin deja vestitul proces de a sapa electronic dupa dracoveniile virtuale.
Avand in vedere ca lumea nu a inceput si nici nu se va termina cu bitcoin, in istoria escrocheriilor si a bulelor speculative, exista un anumit John Law, unul dintre primii ingineri financiari, caruia i se parea aberant ca, daca actiunile unei companii sunt foarte cautate, emitentul sa nu tipareasca titluri cu nemiluita.
In lumea cinstita, o companie care se listeaza la bursa isi imparte, isi divide capitalul, in parti de asociere/parti sociale/actiuni, in mod corespunzator cu valoarea acelui capital.
Prin urmare, numarul de actiuni este fix si este acelasi pentru toata lumea - actionari si neactionari - fiecare actiune avand acoperire in capital. Emiterea unui numar suplimentar de actiuni se poate face in urma unui nou aport de capital, majorare de capital, dupa cum reducerea numarului de actiuni se face daca se micsoreaza capitalul si se returneaza bani actionarilor. Emiterea unui nou numar de actiuni se poate face si ca urmare a transformarii unor obligatiuni in actiuni. Totul are loc transparent, reglementat, legal, in urma deciziei actionarilor, nu dupa cum i se nazare cuiva.
Nimic din toate acestea in cazul bitcoin. A cumpara si a vinde bitcoin nu este o investitie, ci un pariu, o speculatie, o speculatie ca X va reusi sa dea leapsa lui Y, care are… incredere ca pretul se va duce si mai sus; o speculatie ca X va lua bani, nu si teapa; o speculatie ca X prinde un scaun pe care sa se aseze, cand se va sparge gogoasa.
Mai putin cunoscuta decat mania lalelor (nu ca asta ar fi celebra si luata in seama in randul... investitorilor in bitcoin) si bula sadita de aceasta, este povestea, de data asta una de succes, a Companiei Olandeze a Indiilor de Est, spusa cam in aceeasi perioada de timp cu febra lalelelor.
La inceptul anilor 1600, Compania Olandeza a Indiilor de Est devine, in urma fuziuni a sase firme mai mici, prima companie veritabila, precursoare a ce desemneaza astazi termenul si unul dintre motivele infiintarii primei burse de actiuni (in adevaratul sens al cuvantului) din lume, cea din Amsterdam.
In cativa ani, compania - detinuta, pe langa actionari individuali, de catre cele mai mari orase din Tarile de Jos - ajunge sa aiba cvasimonopolul comertului cu mirodenii aduse din indepartata Asie. Atat de profitabil era ceea ce am numi acum importul de scortisoara, piper, cuisoara, nucsoara si altele asemenea care, astazi, ni se pare ca sunt dintotdeauna in mancarurile europenilor, incat o singura calatorie dus-intors (care putea sa dureze mai bine de un an) amortiza costul unei corabii.
In existenta sa, aproape intregul profit obtinut an de an a fost platit de companie actionarilor. In afara de asta, un exemplu concludent de plasare a banilor in ceva cu adevarat si fundamental valoros, este ca investitia initiala, de 6.000 de guldeni, a lui Dirck Bass, unul dintre primii actionari ai companiei si membru al ceea ce s-ar numi acum consiliu de administratie, ajunsese sa valoreze 500.000 de guldeni.
Cu exemplul olandez in minte, scotianul John Law ajunge la Paris, unde infiinteaza o companie similara (Compagnie d’Occident, Compagnie des Indes sau Mississipi Company), dar care avea sa detina monopolul comertului, in principal cu colonia franceza (pe atunci) Louisiana.
In mod evident, Law a prezentat totul ca fiind bun si frumos, iar pretul unei actiuni a crescut de la 400 de livre, la 5.000 de livre, pe 4 septembrie 1719, iar, in decembrie 1719, pretul ajunsese la 10.000 de livre. Anul si luna reprezinta repere istorice intrucat, ca urmare a speculatiilor cu actiunile companiei, se naste termenul... milionar.
Intrucat francezii erau mult prea preocupati sa speculze si sa devina... milionari, managerii companiei lui Law au fost nevoiti sa recruteze tineri germani care sa devina colonisti in Louisiana. Numai ca, odata ajunsi pe pamant american, intr-un an, 80% dintre ei au murit de foame sau de boli tropicale, iar taramul fagaduintei s-a dovedit a fi nimic mai mult decat o mlastina infestata. Louisiana, principalul activ al companiei lui Law era aproape lipsit de valoare comerciala.
Trista realitate si faptul ca, spre deosebire de compania olandeza, care-si recompensa actionarii din profituri reale, scotianul platea dividende din… emiterea si vanzarea de noi actiuni (!), duc la prabusirea pretului actiunii. In scurt timp, acesta se devalorizeaza cu nu mai putin de 90%...
Care dintre cele doua lectii ale istoriei seamana cu bitcoin?
Dincolo de secol, de denumiri ale locurilor si instrumentelor reale sau false de investit, ce este comun bulelor (umflarii dincolo de fundamente a unui activ mobiliar sau imobiliar) este ca se produc cand exista bani din abundenta, cam ca acum, cand bancile centrale din intreaga lume tiparesc bani cu nemiluita pentru a tine economia in viata, pentru a o vaccina financiar impotriva SARS-CoV-2.
Foto: pexels.com
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML