Bancherii ies in forta: majoritatea bancilor ar mai putea rezista unei crize economice in perioada urmatoare
bancisector bancar
Bancile europene au rezistat cu stoicism pandemiei, iar reprezentantii sectorului sustin ca, in cazul in care o alta criza si-ar face aparitia in perioada urmatoare, bancile ar reusi sa ii tina piept. Exista, totusi, riscuri si aspecte care ar trebui imbunatatite pentru consolidarea sectorului bancar european, a transmis Kerstin af Jochnick, membru al Consiliului de supraveghere al BCE, la Summitul bancar Handelsblatt 2021, pe 8 septembrie.
"In primul rand, bancile europene au iesit pana acum relativ nevatamate din una dintre cele mai severe crize inregistrate. Intr-un alt semn al rezistentei crescute a sectorului bancar, exercitiul nostru recent de testare a stresului sugereaza ca majoritatea bancilor ar putea rezista inca unei alte crize economice daca aceasta se va materializa in perioada urmatoare", a declarat Kerstin af Jochnick.
"In al doilea rand, desi s-a dovedit ca sectorul bancar este mai rezistent decat in crizele anterioare de o asemenea anvergura, este important sa subliniem ca o serie de riscuri - atat direct, cat si indirect legate de pandemie - trebuie inca abordate. Impactul total al socului COVID-19 nu s-a concretizat inca asupra bilanturilor bancilor.
Acest lucru implica faptul ca instrumentele proactive si avansate de gestionare a riscurilor vor fi cruciale pentru a mentine riscurile de credit sub control si pentru a proteja astfel capacitatea canalului de creditare bancara de a sprijini economia reala in viitor.
In plus, mediul ratei dobanzii "mai scazut pentru mai mult timp" pe care pandemia l-a prelungit a fost asociat si cu un comportament crescut de "cautare a randamentului" pe pietele financiare, inclusiv de catre banci. Astfel, am inceput sa vedem exuberanta in evaluarile activelor pe anumite segmente de piata de capital", a mai transmis oficialul BCE.
"Aceste neajunsuri nu au legatura cu pandemia in sine - erau deja evidente inainte de izbucnirea acesteia - dar unele au fost exacerbate de socul COVID-19", puncteaza bancherul.
In ceea ce priveste bancherii, investitiile in digitalizare, desi costisitoare pe termen scurt, ar putea servi ca o cale potentiala pentru banci pentru a-si sustine atat modelele de afaceri, cat si rezultatele financiare, crede expertul.
Dincolo de aceste aspecte, Kerstin af Jochnick considera ca bancile trebuie sa se concentreze mai mult pe abordarea riscurilor legate de clima.
Cum au reusit bancile sa nu mai ajunga in situatia din 2008
Criza coronavirusului a zguduit din temelii economii, bugete nationale, industrii si afaceri cheie, insa sectorul bancar a ramas, se pare, in picioare si destul de "inchegat" in fata provocarii socului Covid-19. Expertii sustin ca aceasta demonstratie de forta isi are radacinile in criza din 2008. Atunci, sectorul bancar si-a invatat lectia, iar acest lucru i-a prins bine acum.
Contrar a ceea ce a avut loc dupa marea criza financiara, socul COVID-19 nu a fost asociat cu o reactie profund prociclica din partea sectorului bancar. Acest lucru poate fi atribuit a trei factori. In primul rand, reformele de la Basel III puse in aplicare dupa marea criza financiara au permis bancilor sa construiasca tampoane mai mari de capital si lichiditate, pe care le-au putut folosi pentru a rezista crizei COVID-19.
In al doilea rand, raspunsul dat de catre diferite autoritati (monetare, de supraveghere, de reglementare si fiscale) la criza COVID-19 a contribuit la stabilizarea sectorului bancar si la mentinerea canalului de credit catre economia reala deschis.
"BCE considera ca traiectoriile de capital ale bancilor au devenit mai fiabile in ultimele luni. Din acest motiv, am decis sa nu extindem recomandarea noastra ca bancile sa isi limiteze dividendele si sa rascumpere actiuni dupa sfarsitul lunii septembrie 2021.
Dupa aceasta data, vom relua evaluarea capitalului bancilor si a planurilor de distributie ca parte a programului nostru obisnuit", a mai spus oficialul BCE.
De ce se tem bancherii: Creditele neperformante sunt cel mai negru scenariu
Daca privim in perspectiva, un risc pe termen scurt pentru banci este acela ca, pe masura ce masurile de sprijin guvernamental pentru banci si clientii acestora (prin garantii si moratorii de imprumuturi, etc) expira, pierderile suplimentare pot avea un impact asupra traiectoriei de capital a bancilor.
"Supravegherea bancara a BCE a luat astfel o serie de masuri pentru a evita riscul ca progresul realizat in ultimii ani in reducerea creditelor neperformante sa fie anulat, partial sau integral, in perioada urmatoare. De exemplu, am trimis scrisori catre directorii executivi ai bancilor in iulie si decembrie 2020 subliniind importanta gestionarii precise si proactive a riscului de credit. In ultimele luni, am analizat in profunzime practicile de gestionare a creditelor bancilor.
Rezultatele au fost mixte: in timp ce majoritatea bancilor si-au ajustat controlul riscului de credit in conformitate cu asteptarile noastre de supraveghere si pentru a reflecta caracteristicile specifice acestei crize, altele au aratat lacune substantiale care trebuie solutionate.
De asemenea, am constatat ca sistemele si procedurile de avertizare timpurie ale unor banci pentru evaluarea improbabilitatii de plata a debitorilor depind in exces de indicatori ineficienti, ratinguri invechite si informatii retroactive", a mai aratat Kerstin af Jochnick.
Dincolo de riscul de credit, exista si alte vulnerabilitati
Pe langa riscul de credit, pe termen scurt, bancile se tem si de o evolutie nefavorabila a dobanzii. Bancile raman vulnerabile la o corectie potential brusca a preturilor activelor, atat direct prin detinerile lor de active riscante, cat si indirect prin conexiunile lor cu fonduri de obligatiuni si actiuni si altor entitati financiare nebancare.
Cele patru mari domenii de interes pe care se va axa sectorul bancar
Kerstin af Jochnick a facut si un rezumat al celor patru mari domenii pe care se va axa sectorul bancar in viitor si carora bancherii ar trebui sa le acorde o importanta deosebita, pentru profitabilitatea, pentru eficienta, afaceri mai durabile si protejarea intereselor climatice:
-
Digitalizarea;
-
Gestionarea riscurilor climatice;
-
Implementarea Basel II;
-
Finalizarea uniunii bancare.