O alta decizie este pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit. Urmatoarea sedinta a Consiliului de administratie al BNR pe teme de politica monetara va avea loc in data de 6 noiembrie 2019.
Potrivit BNR, rata anuala a inflatiei IPC a urcat, in luna iulie la 4,1%, de la 3,8%, in iunie, iar, in august, a scazut la 3,9%, in linie cu prognoza, mentinandu-se deasupra intervalului de variatie al tintei.
Evolutia s-a datorat in principal cresterii preturilor produselor din tutun si in secundar dinamicii ascendente a pretului combustibililor si a inflatiei de baza, al caror impact a fost doar partial contrabalansat de cel al temperarii cresterii anuale a preturilor administrate si a preturilor alimentare volatile.
Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat (care elimina din calculul inflatiei IPC preturile administrate, volatile, ale produselor din tutun si ale bauturilor alcoolice) a continuat sa creasca, relativ mai lent decat s-a anticipat, marindu-se de la 3,3%, in iunie, la 3,4%, in august. Avansul a reflectat influentele opuse venite din majorarea preturilor internationale ale unor produse agroalimentare, respectiv din reducerea tarifelor unor servicii de telefonie, suprapuse presiunilor inflationiste semnificative pe partea cererii si a costurilor salariale, precum si valorilor ridicate ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt.
Rata medie anuala a inflatiei IPC a continuat sa scada de la 4,1%, in iunie, pana la 4%, in iulie, si 3,9%, in august, in timp ce rata medie anuala calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum pentru intervalul iulie-august s-a mentinut la nivelul lunii iunie, de 4%.
Datele statistice privind cresterea economica in trimestrul II 2019 arata o usoara decelerare a PIB real, la 4,4%, de la 5%, in trimestrul anterior (variatii anuale). Pe partea cererii, contributia adusa de consumul gospodariilor populatiei a ramas semnificativa, cu toate ca s-a redus, fiind depasita marginal de cea a formarii brute de capital fix, a carei dinamica anuala a crescut substantial (pana la 18%, de la 3,9%, in trimestrul I).
Exportul net si-a redus aportul negativ la dinamica PIB, pe fondul incetinirii mai pregnante a cresterii anuale a importurilor in raport cu cea a exporturilor de bunuri si servicii, regasita si in relativa incetinire a ritmului anual de crestere a soldului negativ al balantei comerciale. Deficitul de cont curent si-a accelerat insa adancirea in raport cu aceeasi perioada a anului anterior, ca urmare a deteriorarii balantei veniturilor primare si a celei a veniturilor secundare.
Cele mai recente date statistice evidentiaza mentinerea ritmului inalt de crestere a activitatii in comertul cu amanuntul si servicii in luna iulie, prelungirea trendului puternic ascendent al dinamicii lucrarilor de constructii, dar si accentuarea descresterii productiei industriale, inclusiv a celei prelucratoare.
Creditul acordat sectorului privat si-a accelerat usor cresterea in primele doua luni ale trimestrului III, la 7,9%, in iulie, de la 7,1%, in iunie, si la 8%, in august. Ascensiunea a fost antrenata atat de componenta in lei, cat si de cea in valuta, a carei dinamizare a continuat exclusiv cu aportul creditelor acordate persoanelor juridice. Pe acest fond, ponderea creditului in lei in totalul creditului s a majorat doar marginal, ajungand la 66,7%, in august.
Cele mai recente evaluari releva perspectiva mentinerii ratei anuale a inflatiei deasupra intervalului tintei pana la finele anului curent, pe o traiectorie usor inferioara celei evidentiate in cea mai recenta prognoza pe termen mediu publicata in Raportul asupra inflatiei din august 2019.
Incertitudini din cauza slabirii tot mai evidente a economiei zonei euro
Pe plan intern, conduita viitoare a politicii fiscale si a celei de venituri reprezinta o sursa de incertitudini si riscuri crescute la adresa perspectivei inflatiei, inclusiv in contextul calendarului electoral 2019-2020, iar accentuarea deficitului de cont curent devine tot mai preocupanta. Pe plan extern, incertitudini sporite decurg din slabirea tot mai evidenta a economiei zonei euro si a celei globale, precum si din cresterea riscurilor la adresa perspectivei acestora, in contextul razboiului comercial si al Brexit.
Conform BNR, deosebit de relevante sunt deciziile de relaxare ale politicilor monetare ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.
Astfel, in sedinta de astazi, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,50% pe an, concomitent cu pastrarea controlului strict asupra lichiditatii de pe piata monetara; totodata, a decis mentinerea la 1,50% pe an a ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit si la 3,50% pe an a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Deciziile Consiliului de administratie al BNR au ca scop asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile si in conditiile pastrarii stabilitatii financiare. Consiliul de administratie subliniaza ca mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor eventuale evolutii adverse.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML