Banca Nationala a Romaniei implineste 140 de ani
istoric bnraniversare bnrinfiintare bnrguvernatori bnr
Astazi, Banca Nationala a Romaniei implineste 140 de ani de la infiintare. Anul trecut, institutia a organizat o zi a portilor deschise. Cu acel prilej, BNR a deschis vizitatorilor Palatul Vechi din Bucuresti, precum si sucursale regionale si agentii ale BNR din teritoriu.
Lua astfel fiinta Banca Nationala a Romaniei, institutie de credit, care detinea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul bancii era in intregime romanesc si apartinea in proportie de o treime statului si doua treimi particularilor.
Pana la declansarea Primului Razboi Mondial, Banca Nationala a Romaniei s-a implicat in sustinerea dezvoltarii economiei nationale, prin volumul creditelor acordate si nivelul redus al taxei scontului.
De asemenea, alaturi de guvernul roman, a contribuit, in anii 1890-1892, la elaborarea legilor care au consacrat schimbarea etalonului monetar, prin renuntarea la bimetalism in favoarea monometalismului aur.
Intre 1900 si 1925, statul s-a retras dintre actionarii bancii, fapt pentru care BNR a devenit o institutie particulara privilegiata, dar care avea aceleasi responsabilitati nationale.
In timpul Razboiului de Reintregire, BNR a sustinut financiar efortul de razboi al guvernului roman.
Evolutia evenimentelor militare a obligat Administratia centrala a BNR sa plece in refugiu la Iasi si sa accepte transferul tezaurului sau la Moscova, fara ca acesta sa mai poata fi recuperat.
Imediat dupa 1918, BNR a trebuit sa raspunda altor provocari, printre care: criza economica postbelica, restabilirea convertibilitatii leului, unificarea monetara si extinderea retelei sale de sucursale si agentii la nivelul intregii tari.
Dupa revenirea statului intre actionarii sai (1925), BNR a fost implicata in proiectul stabilizarii monetare din 1929, in controlul comertului cu aur si devize, precum si in actiunile de conversiune a datoriilor agricole si in organizarea si reglementarea comertului de banca incepand din 1934.
In anii celui de-Al Doilea Razboi Mondial, BNR a sustinut guvernul in cheltuielile provocate de actiunile militare, luand, in acelasi timp, masuri pentru a stavili inflatia si a-si salva tezaurul propriu.
Regimul comunist a impus etatizarea BNR (1946) si apoi reorganizarea sa, potrivit noilor imperative politice. in 1948, BNR devenea Banca RPR - Banca de Stat, subordonata initial Ministerului de Finante, iar din 1957, Consiliului de Ministri.
In 1965, titulatura bancii de emisiune s-a transformat in Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania. in toti acesti ani, Banca Nationala a indeplinit un rol important in evolutia sistemului monetar si de credit prin implicarea in realizarea reformelor monetare din 1947 si 1952, in planificarea circulatiei monetare, in controlul asupra utilizarii creditelor acordate etc.
Din 1990, BNR si-a reluat titulatura initiala, implicandu-se in tranzitia de la economia centralizata la economia de piata si asumandu-si functiile normale ale unei banci centrale, similare celor ale unor banci centrale din Europa si din lume, obiectivul sau fundamental fiind asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.
De-a lungul istoriei sale de 140 de ani, Banca Nationala a Romaniei a avut numai 26 de guvernatori.
In ianuarie anul acesta, in cadrul unei dezbateri a lucrarii "Viitorul bancilor centrale. Simpozionul tricentenarului Bancii Angliei”, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a amintit, ca BNR este pe locul 16 in lume in ordinea infiintarii bancilor centrale.
Cea mai frumoasa cladire din Bucuresti
Banca Nationala a Romaniei dispune de un patrimoniu arhitectural valoros, cele doua palate in care banca isi desfasoara activitatea la nivel central fiind incluse in lista monumentelor istorice.
Palatul Vechi al Bancii Nationale, considerat de arhitectul Ion Mincu „cea mai frumoasa cladire din Bucuresti”, impresioneaza prin monumentalitate, regularitate, distinctie si masivitate.
Este prima cladire bancara importanta a Bucurestiului, cea mai impunatoare cladire a unei institutii din domeniul financiar, ce poate fi comparata cu marile constructii bancare ale epocii din metropolele europene.
Contrastul dintre caracterul sever si neostentativ al arhitecturii fatadelor si bogatia decorativa a interioarelor este usor de observat. Astfel, atat spatiile publice de la parter, cat si spatiile de reprezentare de la primul etaj, surprind printr-o tratare plastica si decorativa de o calitate remarcabila.
Un secol mai tarziu, modernizarea si dezvoltarea activitatii bancare au facut improprie activitatii functionarilor destinatia initiala a spatiilor ample si fastuos decorate de la parterul vechiului palat.
Astfel, valoarea artistica si simbolica a impus redarea lor publicului larg, prin amenajarea ca spatii de muzeu. Pasind printr-un vestibul larg, bogat decorat si incadrat de coloane si pilastri angajati, vizitatorul descopera un spatiu neasteptat de generos, in care este amenajat in prezent Muzeul Bancii Nationale a Romaniei.
Sala de Marmura, fosta sala a ghiseelor
Muzeul are ca element central fosta sala a ghiseelor, cunoscuta astazi ca Sala de Marmura, spatiul cu cele mai mari dimensiuni ale cladirii, desfasurata pe doua registre, parterul si etajul intai.
Parterul prezinta o succesiune de pilastri masivi de zidarie, intre care erau amenajate odinioara ghiseele pentru lucrul cu publicul.
In fiecare pilastru, este incastrata cate o casa de bani, folosita de functionarii bancii pentru activitatea curenta.
Etajul intai prezinta coloane duble, unite prin mici logii de comunicare cu galeria etajului, de unde puteau fi observate direct si discret activitatile comerciale cotidiene din sala si de la ghisee.
O mentiune aparte se cuvine acordata acusticii zonei, sparta in centrul salii si clara pe laterale, proiectata anume pentru a raspunde unei cerinte impuse de pastrarea secretului operatiunilor cu publicul, precursorul limitei de discretie din actualele banci comerciale.
Ecoul creat anume in sala facilita discretia discutiilor functionarilor bancari cu clientii lor la ghisee.