Banca Nationala a Romaniei dedica o expozitie in aer liber aniversarii a 140 de ani de la infiintarea institutiei
aniversare bnrexpozitie bnrexpo bnrmuzeu bnristoric bnrbiblioteca bnr
Banca Nationala a Romaniei organizeaza, intre 15 septembrie - 14 octombrie 2020, expozitia in aer liber dedicata aniversarii a 140 de ani de la infiintarea institutiei, a saisprezecea banca centrala din lume din perspectiva cronologica. Expozitia este amplasata in strada Lipscani nr. 25, in fata Palatului Vechi al BNR, accesul fiind liber.
Vizitatorii pot afla informatii despre istoria bancii centrale, personalitatea fondatorului institutiei, Eugeniu Carada, originea monedei nationale, dar si detalii despre principalele atributii si obiectivul fundamental al BNR - asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.
O sectiune aparte este dedicata sediului central, care functioneaza in doua cladiri monumentale - Palatul Vechi si Palatul Nou - amplasate in Centrul Vechi al Bucurestiului, precum si dezvoltarii retelei teritoriale a BNR, compusa in prezent din 6 sucursale regionale si 13 agentii, care functioneaza in cladiri de patrimoniu, restaurate in ultimii ani.
Biblioteca si Muzeul BNR, dar si rolul institutiei in context european, ca parte a Sistemului European al Bancilor Centrale (SEBC), sunt, de asemenea, ilustrate in cadrul expozitiei.
Expozitia itineranta va calatori in tara, in orasele care gazduiesc sucursale si agentii BNR, dupa un program care va fi anuntat ulterior. Acest proiect sustine demersurile BNR de informare a publicului larg cu privire la rolul si functiile bancii centrale.
Infiintarea Bancii Nationale in 1880 a reprezentat un moment important atat in seria reformelor de modernizare a societatii romanesti, cat si in afirmarea internationala a statului roman, a carui independenta fusese de curand recunoscuta in Europa.
Dupa o jumatate de secol de la aparitia primului proiect de infiintare a unei banci nationale, la 17/29 aprilie 1880, a fost publicata in Monitorul Oficial, nr. 90, Legea pentru infiintarea unei banci de scompt si circulatiune, prin care Banca Nationala era infiintata ca societate anonima, cu un capital romanesc de 30.000.000 lei si avea privilegiul exclusiv de a emite bancnote.
Statul detinea o treime din actiuni, iar restul de doua treimi apartineau particularilor. Operatiunile propriu-zise ale BNR au inceput la 1 decembrie 1880, iar primele sucursale s-au deschis la Iasi, Galati, Braila si Craiova in 1881.
Prin legile adoptate in anii 1890-1892, guvernul roman si BNR au stabilit formula prin care s-a trecut de la bimetalism la monometalismul aur.
In anul 1890, cele sapte servicii ale bancii s-au mutat in Palatul Vechi de pe strada Lipscani, constructie a carei edificare a influentat decisiv evolutia arhitecturii centrului financiar-bancar al Bucurestiului.
Intre 1900 si 1925, statul s-a retras dintre actionarii bancii, BNR devenind, astfel, o institutie particulara privilegiata, dar care avea aceleasi responsabilitati nationale.
In pragul primei conflagratii mondiale, reteaua de sucursale si agentii a BNR acoperea intreg teritoriul Vechiului Regat si numara 33 de sedii (4 sucursale si 29 de agentii).
In timpul Razboiului de Reintregire, BNR a sustinut financiar efortul de razboi al guvernului roman.
Evolutia evenimentelor militare a obligat Administratia centrala a BNR sa plece in refugiu la Iasi si sa accepte transferul tezaurului sau la Moscova, fara ca acesta sa mai poata fi recuperat.
Dupa ce a contribuit la desavarsirea unitatii nationale, inclusiv prin jertfa a 21 dintre functionarii sai, imediat dupa 1918, BNR a avut pe agenda sa mai multe provocari, printre care: criza economica postbelica, restabilirea convertibilitatii leului, unificarea monetara si extinderea retelei sale de sucursale si agentii la nivelul intregii tari, ajungand la 70 de sedii.
Dupa revenirea statului intre actionarii sai (1925), BNR a fost implicata in proiectul stabilizarii monetare din 1929, in controlul comertului cu aur si devize, precum si in actiunile de conversiune a datoriilor agricole si in organizarea si reglementarea comertului de banca (legea din 1934).
In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, BNR a sustinut guvernul in cheltuielile provocate de actiunile militare, luand, in acelasi timp, masuri pentru a stavili inflatia si a-si salva tezaurul propriu.
In contextul instaurarii regimului comunist, BNR a fost mai intai etatizata (1946) si apoi a devenit Banca RPR – Banca de Stat (1948), fiind subordonata Ministerului de Finante. Reforma monetara din 1947 a fost urmata de cea din 1952, ambele avand o importanta componenta ideologica.
Din 1990, BNR si-a reluat functiile normale ale unei banci centrale, similare cu cele ale altor banci centrale din Europa si din lume, obiectivul sau fundamental fiind asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.
Din 2007, odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, BNR a devenit membra a Sistemului European al Bancilor Centrale (SEBC), iar Guvernatorul BNR, membru al Consiliului General al Bancii Centrale Europene.