ANALIZA: Istoria palpitanta a sectorului bancar din Elvetia

ANALIZA: Istoria palpitanta a sectorului bancar din Elvetia analizaistoriebancielvetiafilmesecrete

Din cauza filmelor si programelor de televiziune, sectorul bancar elevetian a devenit sinonim cu secretomania si intelegerile incheiate departe de ochii opiniei publice.
Sistemul financiar din Elvetia – care angajeaza 6% din populatia tarii si genereaza 10% din economie – se confrunta cu o serie de presiuni internationale, pentru a oferi o activitate mai transparenta, in scopul combaterii evaziunii fiscale, a spalarii de bani si a fraudei.

1.    Sistemul bancar din Elvetia a fost un rai financiar inca din secolul 17 – Datorita neutralitatii tarii, francul elvetian a ramas stabil, spre deosebire de alte valute europene. Ca rezultat, banii si investitiile au migrat spre Elvetia.

2.    Dupa un raid al autoritatilor franceze, Elvetia a adoptat legea secretizarii sistemului bancar – In anul 1934, Franta, iritata de faptul ca a pierdut multi bani in afara tarii (in conturi offshore), a descins in sediul unei banci elvetiene din Paris si a deconspirat numele detinatorilor de conturi. Pentru a evita asemenea controale pe viitor, Elvetia a dat unda verde unei legi care le trata ca fiind ILEGALE, marcand inceputul secretizarii sistemului bancar elvetian. Legea din 1934 permitea oricui sa isi deschida un cont, acesta fiind nevoit sa ofere doar cateva informatii, cat timp banca stabilea ca sumele nu erau obtinute in mod ilicit.

3.    Legea protejeaza informatiile clientilor de straini – asa cum doctorii si avocatii sunt obligati prin lege sa protejeze informatiile pacientilor si clientilor lor, in majoritatea statelor lumii.

4.    Elvetia se numara printre putine tari care face o diferenta legala intre frauda si evaziune fiscala – Frauda implica falsificarea unor documente, in timp ce evaziunea fiscala se produce doar prin "nedeclararea unor venituri".

5.    Acest principiu a avut un impact major in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial – Bazandu-se pe neutralitatea Elvetiei si pe faptul ca nicio banca din lume nu accepta valuta nemteasca, oamenii si-au dus averile in bancile elvetiene, pentru a le proteja. Aici includem si aurul nazist, precum si economiile de o viata ale victimelor persecutiei naziste. Bancile elvetiene au oferit in final compensatii de 1,25 miliarde dolari catre fondul victimelor Holocaustului. Institutiile mici devenisera adevarate depozitare de miliarde de dolari.

6.    Pana la finele secolului 20, legile elvetiene bancare au ramas relativ NESCHIMBATE.

7.    Bancile elvetiene actionau ca o sugativa – Seifurile lor, situate cu precadere in Zurich, erau utilizate pentru a depozita banii nedeclarati si bunurile tuturor, de la antreprenori corecti, la hotomani care doreau sa evite plata impozitelor, pana la dictatori corupti (cum ar fi presedintele Filipinelor, Ferdinand Marcos si cel al Nigeriei, Sani Abacha).

8.    Bancile elvetiene au devenit tot mai presate de restul tarilor, care considerau ca sunt utilizate pentru ascunderea banilor murdari (obtinuti din evaziune fiscala sau spalare de bani).

9.    In anii ’90, s-au produs unele schimbari, pentru a se incerca eradicarea fenomenului de spalare de bani.

10.    In 2002, s-a implicat UE – Frustrata de faptul ca Elvetia nu doreste a raspunda la intrebarile cetatenilor UE, cu privire la banii depozitati in bancile sale, obtinuti din evaziune fiscala, autoritatea europeana a inceput sa faca presiuni asupra raiului financiar, pentru a desecretiza activitatile. Berna s-a opus si compromisurile au devenit inacceptabile pentru Elvetia si UE. Unii membri ai parlamentului elvetian au demarat o miscare populara, prin care sa transforme secretul bancar in drept constitutional fundamental. Timp de cativa ani, lucrurile au stat suspendate intr-un posibil status quo.

11.    In 2007, a inceput potopul in Elvetia – Dupa ce s-a implicat SUA, care a investigat gigantul bancar elvetian UBS AG, pentru insider trading si rolul sau in prabusirea ipotecilor, lucrurile s-au schimbat pentru raiul financiar.

12.    In 2008, un director UBS a fost acuzat ca a fraudat Fiscul american cu 20 miliarde dolari – Raoul Weil a fost acuzat ca a ajutat 20.000 de americani sa ascunda 20 miliarde dolari in Elvetia, pentru a evita impozitele IRS-ului – Fiscului din SUA. SUA a pierdut 100 miliarde dolari pe an din cauza raiurilor fiscale de peste hotare. In anul urmator, SUA a cerut UBS-ului sa prezinte informatiile legate de 52.000 conturi bancare ale americanilor. UBS a oferit doar 300 de conturi, spunand ca demersul complet ar incalca legislatia elvetiana privind secretizarea operatiunilor bancare.

13.    Elvetia a dat inapoi in 2009 – Ministrul de Finante Hans-Rudolf Merz a declarat ca autoritatile financiare din Elvetia vor oferi informatii doar despre unele cazuri individuale. S-a proliferat o piata neagra a informatiilor. Tonul moderat a rezultat in urma deciziei OECD de a pune pe lista neagra Elvetia, socotind-o un rai financiar, in care autoritatile nu coopereaza.

14.    Secretul a inceput sa se dezghete – In 2009, guvernul elvetian a fost de acord sa ofere informatii despre 4.450 conturi UBS catre Fiscul american si sa plateasca o amenda de 780 milioane dolari, pe fondul refuzului divulgarii celor 52.000 de conturi amintite mai sus. Sase luni mai tarziu, autoritatile elvetiene s-au razgandit, mentionand ca demersul ar fi neconstitutional. Autoritatile din Elvetia continua sa negocieze cu cele din SUA pe aceasta tema.

15.    Anul trecut, s-a produs o schimbare – Marea Britanie va putea impozita conturile elvetiene.

16.    Bresele de securitate de la bancile elvetiene au condus la amenzi mai mari si o doza majora de penibil – Credit Suisse si Julius Baer au fost nevoiti sa plateasca autoritatilor germane amenzi de 200 milioane dolari, respectiv 66 milioane dolari, drept depagubiri in urma investigatiilor care au aratat ca persoane neidentificate au sustras datele despre sute de conturi si clienti – posibile conturi nedeclarate. HSBC a inregistrat o lovitura similara, dupa ce informatiile despre 100.000 conturi au fost furate de un angajat din departamentul IT si oferite investigatorilor francezi.

17.    A doua bomba nucleara pentru paradisul fiscal din Elvetia va cadea in 2012 – Sub lupa investigatiilor americane a nimerit si Wegelin and Co, cea mai veche si importanta banca privata din Elvetia, fondata in 1741. Wegelin a fost obligata sa-si vanda toate activele non-americane catre Raiffeisen, o alta banca elvetiana, intr-o incercare de a proteja operatiunile financiare europene de consecintele investigatiilor SUA, privind evaziunea fiscala.

18.    Departamentul american de Justitie a acuzat banca elvetiana Wegelin and Co. de frauda.

19.    Ce urmeaza? – Elvetia a oferit in sfarsit autoritatilor din SUA datele despre angajatii bancari care i-au asistat pe clientii americani suspectati de evaziune fiscala. Dar datele sunt criptate. "O sa le decodificam doar dupa ce SUA va identifica o solutie pentru toate bancile aflate in colimatoriu", a declarat ministrul de Finante Eveline Widmer – Schlumpf. Elvetia joaca dur, incercand sa isi apere traditionalul secret bancar si sa multumeasca totodata guvernele lumii, nemultumite de aceasta perdea de fum.

20.    Unii bancheri din Elvetia sunt INGRIJORATI – "Se pare ca SUA trage in tot ce misca si nu se va opri. Sansele ca o alta banca sa fie acuzata sunt foarte mari", a declarat un bancher din Geneva, sub protectia anonimatului. "Pana la urma, de ce s-ar opri SUA? Elvetia este mica, o tinta usoara, dar se pot face bani frumosi pe seama ei. Cand a inceput toata tarasenia, nu ne asteptam ca SUA sa mearga atat de departe, dar acum am aflat".

21.    Bancile elvetiene si clientii acestora incep sa caute noi oportunitati de stocare a conturilor, in afara Elvetiei.