Israel-Palestina: Razboiul maslinilor
maslinicisiordaniaconflictul israeliano-palestiniansimboluri
Decenii de violenta si de colonizare au facut din maslin, simbolul pacii planetare, un obiect de discordie intre israelieni si palestinieni.
Luna noiembrie a anuntat in Cisiordania finalul recoltarii maslinelor, iar in cele 250 de mici cooperative palestiniene s-a muncit intens la extragerea uleiului, adevarat aur verde al tarii. O resursa vitala pentru 100.000 de familii arabe si care, ea singura, acopera 25 % din PIB-ul agricol palestinian (100 de milioane de dolari).
Dar noiembrie ar fi trebuit de asemenea sa aduca vesti bune pentru Autoritatea Palestiniana. La Ramallah se astepta cu nerabdare integrarea Palestinei in Consiliul International al Uleiului de Masline (IOOC). O organizatie care reuneste cei 18 principali producatori de ulei de masline din lume (98 % din productia mondiala). Delegatia europeana la IOOC a preferat insa sa blocheze aceasta adeziune pentru a nu "sabota discutiile israelo-palestiniene" asupra unui acord de pace, conform cotidianului Haaretz. Un acord care se bazeaza pe gesturi de bunavointa de o parte si de alta: eliberarea de catre Israel a prizonierilor arabi si promisiunea Autoritatii Palestiniene de a nu candida la organizatii ONU.
IOOC a fost fondat in 1959 sub egida ONU, cu scopul de a favoriza cooperarea tehnica intre tarile producatoare.
9.400 de maslini taiati in 2013
Fara o formare adecvata si fara o reglementare sanitara, Palestina nu poate spera sa-si exporte uleiul catre pietele emergente (Europa, America de Nord sau Asia de Est). Aceasta situatie constituie un obstacol in plus pentru dezvoltarea economica a regiunii.
Din 2002 a inceput construirea zidului de circa 700 de kilometri menit sa separe Cisiordania de Israel pentru a preveni infiltrarea teroristilor arabi in statul evreu. Pentru a-l construi, armata israeliana a taiat mii de maslini aflati pe traseu. De atunci, sute de agricultori palestinieni s-au vazut separati de pamanturile lor. Imposibil de ajuns acolo fara un permis de trecere, rareori acordat de fortele de securitate israeliene. Mai rau, vaste intinderi de maslini sunt victimele cotidiene ale atacurilor din partea colonilor israelieni care traiesc in Cisiordania in apropierea palestinienilor si a culturilor lor. Coloni care nu ezita sa taie si sa arda arbori centenari.
Un raport al Biroului de coordonare a problemelor umanitare (OCHA) din Palestina estimeaza ca, in 2013, 9.400 de arbori au fost taiati din radacini sau distrusi in "incidente cu coloni", cu 1.000 mai multi decat in 2012. Din anul 1967, 800.000 de maslini au fost taiati, din care 550.000 intre anii 2000 si 2008, in perioada puternicelor tensiuni dintre palestinieni si israelieni.
Razboiul arborilor
Depasind simpla miza economica, maslinul acopera azi in aceasta regiune a lumii o simbolica aparte pe care israelienii si palestinienii si-o disputa cu gelozie. Dupa ce a detronat smochinul si portocalul in inima populatiilor arabe, maslinul, robust si milenar, a fost ridicat la rangul de emblema nationala a palestinienilor. Un simbol care nu era pe gustul primilor israelieni, care i-au preferat pinul, arbore rezistent, cu crestere rapida, ca imagine a statului evreu pe cale de a se naste. Aceasta impunea eliminarea maslinului, ca urma a unei civilizatii pe un pamant ce-ar fi trebuit sa fie depopulat. Intr-un secol, mii de maslini au fost taiati din radacini si in locul lor au fost plantati milioane de pini de catre Fondul National Evreiesc (gestionarul a mii de hectare de teren in Israel).
Israelienii au realizat in cele din urma ca tentativa lor este in van si ca, in domeniul imaginarului, arborele emblematic nu se va lasa dezradacinat. Ei au decis atunci sa si-l "insuseasca": in 2002 a fost creat un "drum al maslinului" care sa ghideze turistii "pe urmele vechilor prese si al importantelor centre de oleicultura, prezentate drept israeliene", iar in nordul Israelului a inceput sa fie organizat un festival al maslinului. Mai ales, Fondul National Evreiesc isi schimba perspectiva si finanteaza plantarea de maslini in Israel: arborele trebuie sa redevina semnul legaturii indisolubile care uneste tanarul stat si istoria milenara a evreilor pe acest teritoriu.
Sursa: Le Point