Viitor incert pentru tinerii de la sate: Mai bine de jumatate muncesc la negru, fara carti de munca!
munca la negrucontracte de muncaforta de muncalocuri de muncamediul rural
Munca la negru ramane o problema majora in Romania, afectand in special tinerii din mediul rural. Aceeasi situatie delicata a fost observata recent si la vecinii de peste Prut, acolo unde mai mult de jumatate dintre adolescenti si tinerii sub 24 de ani din sate lucreaza informal, fiind platiti „la plic” si fara niciun fel de protectie sociala. Aceasta realitate ingrijoratoare este evidentiata intr-o analiza realizata de expertul economic Veaceslav Ionita, care atrage atentia asupra vulnerabilitatii acestor tineri si asupra riscurilor pe termen lung.
Situatia nu se imbunatateste semnificativ odata cu inaintarea in varsta. Pentru barbatii intre 35 si 44 de ani, ponderea celor care muncesc fara forme legale ramane ridicata, la 43%. Desi exista eforturi guvernamentale pentru combaterea acestui fenomen, realitatea arata ca locurile de munca formale sunt rare, iar angajatorii prefera sa evite costurile ridicate ale impozitelor si reglementarilor.
De ce prefera tinerii din sate munca la negru?
Sectorul agricol si cel al constructiilor sunt principalele domenii in care tinerii din sate se angajeaza informal. Aceste industrii ofera locuri de munca sezoniere, iar angajatorii evita sa incheie contracte legale pentru a reduce taxele.
Potrivit statisticilor, in mediul rural, 34% dintre angajati lucreaza informal, un procent de patru ori mai mare decat in orase precum Chisinau, unde doar 9,5% din populatia activa munceste fara acte legale. Diferentele dintre urban si rural subliniaza lipsa oportunitatilor pentru tineri in zonele mai putin dezvoltate, determinandu-i sa accepte orice forma de munca pentru a-si asigura un venit.
Un alt factor care contribuie la cresterea fenomenului este nivelul scazut de educatie si lipsa calificarilor profesionale. Multi tineri care nu au urmat studii superioare sau programe de formare profesionala se afla in imposibilitatea de a accesa joburi mai bine platite si cu contracte de munca. In aceste conditii, munca informala devine singura optiune, chiar daca vine la pachet cu riscuri mari.
Munca informala afecteaza viitorul tinerilor
Desi poate parea o solutie rapida pentru obtinerea unui venit,
munca la negru are efecte negative majore pe termen lung. Fara un contract oficial, angajatii nu beneficiaza de asigurari sociale, pensii sau protectie in caz de accident de munca. Mai mult, lipsa unui istoric profesional poate ingreuna accesul la credite sau la alte facilitati financiare in viitor.
Statisticile arata ca barbatii sunt mai expusi muncii informale decat femeile – 28% dintre barbati muncesc fara contract, comparativ cu 18% dintre femei. Aceasta diferenta poate fi explicata prin faptul ca multe femei aleg sa ramana acasa pentru a se ocupa de gospodarie, in timp ce barbatii cauta oportunitati de munca, chiar si in conditii nesigure.
Ce masuri au fost luate pentru reducerea muncii la negru?
Autoritatile din Republica Moldova au inceput sa ia masuri pentru a combate acest fenomen. In 2022, au fost demarate mai multe reforme in domeniul muncii, printre care reorganizarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca si intarirea rolului Inspectoratului de Stat al Muncii.
Incepand cu 1 iulie 2024, inspectorii de munca au primit dreptul de a aplica sanctiuni direct companiilor care angajeaza oameni fara contract, fara a mai fi nevoie sa se adreseze instantei. Aceasta modificare legislativa le ofera autoritatilor un instrument mai eficient de a combate munca informala, insa ramane de vazut daca va avea un impact real asupra pietei muncii din mediul rural.
Pentru a reduce
munca la negru si a sprijini integrarea tinerilor pe piata muncii, expertii economici propun mai multe solutii, printre care:
- Crearea unor stimulente fiscale pentru angajatori, astfel incat sa fie mai atractiv sa angajeze legal decat sa plateasca salarii la negru.
- Extinderea programelor de educatie si formare profesionala pentru a oferi tinerilor sanse mai mari de a obtine locuri de munca sigure si bine platite.
- Dezvoltarea infrastructurii economice in zonele rurale, pentru a atrage investitori si a crea locuri de munca stabile.
- Cresterea numarului de controale si aplicarea sanctiunilor mai dure pentru angajatorii care practica munca informala.
Daca fenomenul muncii la negru nu va fi combatut eficient, mii de tineri din Republica Moldova vor continua sa traiasca in nesiguranta economica, fara protectie sociala si fara posibilitatea de a-si construi un viitor stabil. In acelasi timp, problema muncii la negru ar trebui tratata si in Romania. Este nevoie de un efort comun al autoritatilor, angajatorilor si societatii civile pentru a oferi tinerilor din mediul rural alternative reale la munca informala.
Citeste si: Romania, fruntasa in UE la numarul de tineri fara loc de munca!
Sursa foto: freepik.com