Veleitatile sociologice de calitate ale lui Mugur Isarescu
mugur isarescupopulatie inactivaneetforta de muncadarwinism social
Recent, Mugur Isarescu a prezentat, pe baza unui studiu BNR, situatia fortei de munca din Romania, acum si in perspectiva. Imaginea este realista si sumbra
“Pentru mine ca economist e o mare problema sa spui ca ai excedent de cerere agregata, ca nu-ti merge economia, cand in acelasi timp ai 4 milioane de oameni pe care nu-i contabilizezi, oameni apti de munca dar care nu au si nici nu cauta un loc de munca. Inseamna ca ai probleme serioase!.... Din cele 4 milioane, doar unul din zece ar fi dispusi sa munceasca, dar nici acela nu cauta de lucru. Din cele 4 milioane, doua milioane traiesc in mediul rural, tot jumatate (46%) au doar studii gimnaziale, iar unul din doi are studii liceale, postliceale sau scoala profesionala. O persoana din trei este in varsta, mai dificil de (re)integrat. Dintre tineri, 20% nu sunt implicati in nicio activitate (nici scoala, nici job). Si mai avem un flux net aproape nul de persoane care (re)intra in activitate in ultimii 6 ani “.
Pledoaria Guvernatoruli BNR s-a bazat pe un studiu foarte serios al BNR aupra viitorului fortei de munca in Romania. Daca legam aceste date cu studiul realizat de INS – prezentat de mine in materialul “Despre lipsa de acces a tinerilor pe piata muncii” Ion Dan Trestieni, 9.11.2017, www.Manager.ro - avem “la zi” urmatoarea imagine!
Tinerii 15-34 ani
- Sunt 4.876.000 tineri
- 2.369.000 dintre ei sunt neocupati. Dintre ei, 278.000 sunt someri, 1.000.000 sunt tineri NEET (fara studii si loc de munca, pe termen lung), si in jur de 1.000.000 nu cauta de lucru sau nu sunt disponibili pentru ocuparea unui post de lucru (din varii motive).
Persoanele cu varste de 24-54 ani
- 16% dintre aceste persoane sunt inactive : aproximativ 450.000
Persoanele cu varste de 55-64 ani
- in afara de situatia tineror NEET (20 % din populatia tanara apta de munca), persoanele de 55-64 ani reprezinta categoria de varsta care ofera cei mai multi inactivi si cel mai mare decalaj fata de restul tarilor UE pe acest segment de varsta : 1/3 dintre seniori sunt inactivi. In Romania asta inseamna 1.200.000 persoane.
Asa se ajunge la cifra de 4 milioane inactivi in economia romaneasca avansata de Mugur Isarescu. Ce inseamna aceasta cifra ? : “Potrivit raportului publicat joi de Banca Nationala, dimensiunea acestui fenomen este relativ ridicata, rata de inactivitate, calculata ca raport intre populatia inactiva si cea in varsta de munca, plasandu-se in trimestrul II 2017 la 32%, una dintre cele mai inalte din UE.”- articolul “Isarescu: Pentru mine ca economist e o mare problema sa ai 4 milioane de oameni pe care nu-i contabilizezi, oameni apti de munca dar care nu au si nici nu cauta un loc de munca. Inseamna ca ai probleme serioasa” de DP Joi, 9 noiembrie 2017, Hot News .
De ce ne aflam in acesata situatie ?
Raportul BNR despre cauzele procentului mare de inactivi in Romania
“ Un procent atat de mare se datoreaza probabil, in buna masura, perceptiei unui cost de oportunitate prea ridicat atasat renuntarii la asistenta sociala in favoarea unui loc de munca (diferenta dintre ajutorul social si salariu, timpul liber sacrificat).
In plus, nu trebuie ignorat faptul ca jumatate dintre aceste persoane traiesc in mediul rural, in multe cazuri slab conectat la reteaua de transport, dar si din punct de vedere informational (de exemplu, cu privire la oportunitatile de angajare). Chiar daca aceasta este categoria care, prin cresterea numarului de lucratori neremunerati in agricultura, a condus la majorarea ratei de participare cu 2 puncte procentuale in trimestrul II 2017, efectele pozitive ale evolutiei asupra conditiilor de pe piata muncii sunt mai curand limitate: pe de o parte, tensionarea se manifesta pe alte segmente de activitate, pe de alta parte, raportul dintre populatia ocupata in agricultura si contributia acesteia la formarea PIB este deja disproportionat.
Si daca ar fi fost motivati sa munceasca sau informati cu privire la locurile de munca vacante, nivelul de pregatire in general scazut (circa 60% au doar studii gimnaziale sau o scoala profesionala) si deteriorarea in timp a abilitatilor acestora, datorata perioadei prelungite de inactivitate, fac putin probabil ca acestia sa corespunda cerintelor angajatorilor, in absenta unor cursuri de reprofesionalizare.
Oferta excedentara de forta de munca este deja caracterizata de un nivel scazut de pregatire, care nu corespunde cerintelor firmelor angajatoare, desi exista interes pentru candidatii cu acest profil, potrivit celui mai recent studiu Manpower privind deficitul de talente, care arata ca posturile care se ocupa cel mai greu nu sunt doar cele de ingineri, ci si cele de muncitori si meseriasi calificati.
Rezultatele slabe la testele internationale pun totusi sub semnul intrebarii masura in care acestia pot constitui o resursa puternica de forta de munca in viitor. Mai mult, in ceea ce priveste tinerii din afara sistemului scolar, faptul ca nu sunt implicati in niciun fel de activitate (nici educationala, nici lucrativa) le diminueaza substantial sansele sa devina o resursa viabila pe piata muncii.
Spre deosebire de majoritatea statelor europene, unde fluxul net de persoane care isi modifica statutul din inactiv in activ si invers este pozitiv, in Romania acesta a fost aproape nul in ultimii 6 ani, chiar usor negativ in medie.
Ca pondere, iesirile din populatia inactiva in decursul unui an reprezinta aproximativ 20% din total (procent care se situeaza din nou printre cele mai scazute din Europa, nivelul din statele performante fiind chiar dublu), ceea ce sugereaza un grad relativ ridicat de inertie.
Presupunand ca nu ar mai avea loc alte modificari ale stocului actual de persoane inactive si ca toate acestea ar fi motivate sa caute un loc de munca, ar fi necesari aproximativ 6 ani pentru trecerea acestor persoane in randul activilor. Scenariul este insa putin plauzibil dat fiind ca prognozele 24 privind evolutia populatiei (realizate in vederea cuantificarii impactului in plan economic al imbatranirii populatiei) sunt pesimiste, indicand o diminuare a numarului persoanelor in varsta de munca in Romania cu 1,7 milioane pana in anul 2030 (-13%, una dintre cele mai pronuntate scaderi din UE).
In concluzie, este putin probabil ca (re)insertia persoanelor inactive sa joace un rol semnificativ in detensionarea pietei muncii, in absenta unor masuri active de integrare, in special a varstnicilor, si a unor investitii intr-un sistem de educatie performant, gandit pe tot parcursul vietii si cat mai bine adaptat la cerintele pietei (inclusiv cursuri de pregatire in vederea desfasurarii unei activitati agricole eficiente).”
In Romania, din cauza lipsei unei viziuni strategice de dezvoltare a economiei si din cauza sistemului educational mediocru , s-a aplicat Darwinismul Social : lumea a incercat sa se adapteze, cum a putut, fara repere si reguli. Cei mai apti – peste 3 milioane – au parasit tara si au inceput sa lucreze in economii bine puse la punct. Abilitatile si nivelul lor de educatie i-a facut eligibili. Dintre cei care au ramas in Romania, ei merg pe varianta imbratisata adesea de romani in decursul istoriei : descurcareala cotidiana, traiul de pe o zi pe alta. Problema este ca, la un moment dat, acest habitus ne va scoate din jocul european normal.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML