Reducerile de taxe si majorarile salariale vor duce deficitul bugetar al Romaniei la 3% din PIB
scaderi taxemariri salarialeandrea schaechterrecomandari fmi
Pentru anul viitor, Fondul Monetar International (FMI) estimeaza un deficit bugetar de 3% din PIB si unul mai mare de aceasta, in 2017, in conditiile in care recomandarea FMI este de 1,5% din PIB, pentru anul viitor.
Potrivit unui comunicat semnat de seful misiunii FMI in Romania, Andrea Schaechter, pentru anii 2016 si 2017, politicile adoptate si cele care se intentioneaza a fi adoptate - o combinatie de reduceri masive de impozite si taxe si de majorari salariale - vor impinge deficitul fiscal pana aproape de 3% din PIB in anul 2016, si peste acest nivel in 2017, daca nu sunt identificate masuri compensatorii sau daca nu se intampla din nou neexecutarea integrala a cheltuielilor de capital.
Pentru acest an, bugetul este construit astfel incat sa se realizeze tinta de deficit de 1,9% din PIB datorita realizarilor bune pe partea de venituri, dar si a executiei sub asteptari a bugetului de capital.
FMI anticipeaza ca aceasta abordare prociclica va induce un stimul la nivelul economiei, intr-un moment in care acesta nu era necesar, avand in vedere cresterea economica, si va aseza datoria publica pe o traiectorie ascendenta.
De asemenea, planurile fiscale sunt raportate la o tinta recomandata de deficit de 1,5% din PIB pentru anul viitor, deficit ce ar asigura reducerea datoriei publice ca pondere in PIB si, data fiind neutralitatea ciclica, ar acomoda perspectivele actuale de crestere.
Fondul releva ca, in ultimii ani, Romania a inregistrat o imbunatatire considerabila a indicatorilor macroeconomici, dar protejarea acestor realizari este cruciala in contextul cresterii riscurilor de evolutii sub asteptari la nivel global.
De aceea, tara noastra trebuie sa adopte o serie de politici prioritare, cele mai importante fiind legate de mentinerea disciplinei fiscale in vederea consolidarii finantelor publice, precum si reinnoirea angajamentului pentru reformele structurale, mai ales in zona companiilor de stat, pentru a sustine nivelul de incredere si a imbunatati potentialul de crestere pe termen lung.
"Lipsa progreselor in zona reformelor structurale constituie un obstacol principal pentru perspectivele de crestere pe termen lung.
Cel mai puternic pilon al reformelor structurale din Romania a fost imbunatatirea continua a cadrului de formare a preturilor in energie, acompaniata de eforturi permanente de intarire a sistemului de sprijin pentru consumatorii vulnerabili.
Cu toate acestea, actiunile de imbunatatire durabila a performantelor obtinute de multe intreprinderi de stat (IS) ineficiente din sectoarele transporturi si energie au fost stopate, acest lucru datorandu-se partial neimbratisarii pe deplin a conceptului de mai buna guvernare corporativa a acestora.
Noul proiect de act normativ privind guvernarea corporativa, daca va fi implementat in maniera acoperitoare, va constitui o oportunitate de recladire a credibilitatii in acest domeniu. In acelasi timp, autoritatile ar trebui sa dea un nou impuls implicarii sectorului privat in IS, prin oferte publice initiale sau prin privatizari strategice", se arata in comunicatul FMI.
Organizatia s-a referit si la necesitatea modernizarii infrastructurii de transport public fara de care avantajele activitatii economice puternice din prezent nu vor avea decat o viata scurta, iar progresele catre convergenta economica vor fi lente.
In ceea ce priveste cresterea economica, FMI estimeaza un avans de 3,4% pentru acest an, pe seama consumului, a investitiilor si a exporturilor.
"Perspectiva de crestere pe termen scurt este puternica, dar riscurile sunt de a inregistra rezultate sub nivelurile anticipate.
Economia creste intr-un ritm sanatos, pentru anul 2015 anticipandu-se o crestere a PIB real de 3,4%, la aceasta crestere contribuind, in general, consumul, investitiile si exporturile.
Se preconizeaza ca si relaxarea fiscala prociclica din anul 2016, menita sa impulsioneze cererea interna, sa contribuie la o accelerare a activitatii economice cu aproximativ 3,9%; anul viitor, ea va inversa, insa, progresele recent obtinute in stabilizarea datoriei publice", a mai spus seful misiunii FMI.
Legat de ANAF, aceasta ar trebui sa directioneze resurse dinspre controalele pentru rambursarea TVA catre activitati ce genereaza mai multe venituri.