Presedintele a promulgat Legea pensiilor. Impact bugetar de 25 de miliarde de lei
legea pensiilorpensiipunct pensiemariri pensiipsdpmpusrbugetcheltuieli publice
Presedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul pentru promulgarea Legii pensiilor. Actul normativ a fost adoptat in Parlament cu 197 voturi pentru, niciun vot impotriva si 70 de abtineri, in urma cu doua saptamani si a fost aspru criticat de Opozitie, care acuza faptul ca Legea are un impact bugetar urias, de 25 de miliarde de lei.
"Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis, a semnat luni, 8 iulie a.c., decretul pentru promulgarea Legii privind sistemul public de pensii", se arata intr-un comunicat al Administratiei Prezidentiale.
Klaus Iohannis nu avea multe variante in fata Legii pensiilor, din moment ce actualul act normativ a fost reexaminat in Parlament, dupa ce a fost declarata partial neconstitutionala de catre CCR, Klaus Iohannis a fost, de asemenea, pus in tema de ministrul Muncii, Marius Budai, ca Executivul e pregatit sa adopte prin OUG Legea pensiilor, daca presedintele nu o promulga.
Desi PSD da asigurari ca exista bani in buget pentru punerea in aplicare a majorarilor promise pensionarilor, Opozitia contesta acest lucru.
Deputatul USR Cristian Seidler a spus ca Legea pensiilor reprezinta o farsa si nu exista bani pentru majorarea pensiilor.
"Aceasta lege este o farsa. Sa-ti propui cresterea punctului de pensie cu 40% inaintea alegerilor, evident ca se face in scopuri politice. Bani nu exista, ca Lia Olguta Vasilescu arata in expunerea de motive ca aceasta lege doar in anul curent are un impact negativ de 8,5 miliarde lei, bani pe care nu i-ati prevazut in legea asigurarilor sociale. Sa folositi fondul de pensii cu scopul de a stoarce voturi de la pensionari este imoral. Nu poti pretinde ca reformezi sistemul de pensii, dar sa pastrezi pensiile speciale. Nu va mai satura Dumnezeu de pensii speciale", a afirmat Seidler.
Mai mult, deputatul a subliniat ca anul viitor "impactul va fi de aproape de 25 miliarde de lei - adica peste 5 miliarde de euro - bani pe care ii vor lua din imprumuturi scumpe, pe care le vor plati mai apoi copiii si nepotii pensionarilor de astazi".
De asemenea, nici PMP nu vede cu ochi buni noua Lege a pensiilor. "Pana acum, cei de la PSD au reusit sa creeze inechitati grave, au creat categorii noi de privilegiati, la care au tot adaugat cu pensiile speciale. PMP e de acord cu cresterea salariilor si a pensiilor, ca romanii sa traiasca mai bine”, a spus Marius Pascan, deputat PMP, la dezbaterile din Parlament pe Legea pensiilor.
Totusi, ministrul Muncii, Marius Budai, a declarat ca bugetul va putea sustine cresterea pensiilor, subliniind ca exista „spatiu bugetar” pentru a acoperi toate platile.
"Noi discutam pe trei paliere aici: resursele financiare, influenta platii pensiilor in PIB. Aici e un element important si colegii nostri nu stiu, la noi este de doua ori sub minimul mediei Uniunii Europene influenta platilor in PIB. La noi e undeva la 6. In UE e intre 12 si 15% din PIB. Deci avem spatiu bugetar, putem face acest lucru (bugetul poate acoperi cresterea pensiilor, n.r.). Noi discutam de bugete anuale, nu de bugete multianuale. Dar ce ne-a incurajat pe noi. Pe masurile impuse si introduse de noi ne uitam, de exemplu, ca anul trecut de la un deficit de 18 miliarde am ajuns la un deficit de 4, 2miliarde. A fost un salt foarte mare”, a declarat ministrul Muncii, Marius Budai, la Antena3.
Principalele prevederi ale Legii pensiilor:
In prezent statul cheltuie cu pensionarii aproximativ 6,1 miliarde de lei. Legea pensiilor va avea un impact bugetar de 8,4 miliarde de lei in acest an, un impact de 24,8 miliarde de lei in anul 2020 (alegeri locale si parlamentare), iar in ultimul an de aplicare (2022) ar urma sa aiba un impact de 81 miliarde de lei
- Proiectul de lege prevede cresteri etapizate ale punctului de pensie, pana in anul 2021. Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie.
- Proiectul prevede cresteri etapizate ale punctului de pensie pana in anul 2021, astfel: 2019 - 1.265 de lei, 2020 - 1.775 de lei, 2021 - 1.875 de lei. Din anul 2022, valoarea punctului de referinta se va indexa anual cu rata inflatiei si 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat.
- Se mentine contractul se asigurare facultativa. In proiectul noii legi se mentine contractul de asigurare facultativa, care sufera, totusi, cateva modificari. Astfel, daca in actuala lege se poate plati doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana isi va putea alege perioade diferite necontributive ca sa totalizeze 5 ani. Plata se va putea face in rate, dar nu mai tarziu de 1 an de la incheierea contractului. In cazul neplatii integrale, se va lua in calcul suma partial achitata.
- Se introduc masteratul si doctoratul ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare
- Proiectul prevede tot 4 categorii de pensii, cea de limita de varsta, cea anticipata, cea de invaliditate si cea de urmas. Sunt aceleasi patru categorii ca si in vechea lege, dar unele au suferit modificari de structura.
- Femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani si au nascut 3 copii pe care i-au crescut pana la varsta de 16 ani, beneficiaza de reducerea varstei de pensionare cu 6 ani. Incepand cu al 4-lea copil se adauga cate 1 an in plus, pentru fiecare copil.
- Pensia de urmas se mentine si, in plus de actualele prevederi, apare o noua prestatie, si anume ajutorul pentru sotul supravietuitor, care va primi 25% din pensia sotului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.
- Pensia minima se calculeaza raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe tara, iar pentru fiecare an de vechime in plus se adauga cate 1% din salariul minim brut pe tara. Persoanele cu vechime intre 10 ani si 15 ani, aflate la pensie la data intrarii in vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe tara, iar pentru fiecare an de vechime in plus se adauga cate 1% din salariul minim brut pe tara.
- Proiectul prevede ca se valorifica toate drepturile de natura salariala, pentru care s-au platit contributii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii si alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat daca pensionarul va aduce acte doveditoare din care sa rezulte un procent mai mare. Daca dupa recalcularea conform adeverintelor aduse rezulta o pensie mai mica, atunci se pastreaza pensia calculata cu majorarea de 10% acordata initial.
Citeste si:
Romanii fac cumparaturi on-line, in timp ce se uita la televizor. Review-urile consumatorilor, un criteriu important la cumparaturi
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML