Orban vine cu vesti proaste: PNRR nu va fi adoptat la Bruxelles 100% asa cum am vrut noi. Ce se intampla cu miliardele de euro de la Comisia Europeana
planul national de redresare si rezilientapnrrfonduri europene
Presedintele PNL, Ludovic Orban, sustine ca
Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), elaborat de Guvern cu scopul de a atrage cele 29,2 miliarde de euro de la Comisia Europeana, pentru redresarea economiei romanesti, nu va fi adoptat de Bruxelles fix in forma intocmita de oficialii de la Bucuresti. "PNRR nu va fi 100% asa cum am vrut noi", spune Ludovic Orban.
Orban: “Sigur ca Planul National de Redresare si Rezilienta nu va fi 100% asa cum am vrut noi"
Motivul ar fi faptul ca membrii Comisiei Europene au anumite obiectii legate de masurile prezentate de guvernanti in PNRR. Unele dintre ele vizeaza, dupa cum spune presedintele PNL, irigatiile, dar si mencanismele gandite pentru sustinerea sectorului privat.
“Sigur ca Planul National de Redresare si Rezilienta nu va fi 100% asa cum am vrut noi. Comisia Europeana, de exemplu, a avut obiectii la irigatii, a avut obiectii legate de mecansimul de sustinere a mediului de afaceri si au in continuare obiectii, dar pana la urma cele mai multe proiecte si propuneri pe care noi le-am inclus in PNRR vor fi finantate, vom avea resurse financiare europene pe care le vom utiliza pentru a dezvolta Romania”, a declarat Orban, intr-o conferinta de presa.
"Nu trebuie neaparat sa avem acordul PSD pentru PNRR. PSD, in materie de fonduri europene, a ramas repetent"
“In elaborarea PNRR au fost doua consultari publice, respectiv inainte de alegeri si dupa alegeri. In aceste consultari au putut sa-si prezinte propunerile largi categorii, de la asociatiile autoritatilor locale, pana la patronate, asociatii profesionale, pana la sindicate. In realizarea PNRR s-a tinut cont de foarte multe propuneri formulate de partenerii sociali, de diferitele entitati care au participat la acest proces de consultare.
Nu trebuie neaparat sa avem acordul PSD pentru PNRR. PSD, in materie de fonduri europene, a ramas repetent si este ultimul partid care are dreptul sa vorbeasca despre utilizarea fondurilor europene. Pentru ei parca au avut programatic sa nu utilizeze fondurile europene”, a mai spus liberalul.
Romania poate obtine in baza PNRR alocari de 29,2 miliarde de euro. Din aceasta suma, 16 mld. de euro sunt imprumuturi si 13 mld. sunt granturi. Imprumuturile reprezinta, deci, 7% din PIB in plus la datorie in acest moment (47% din PIB).
Florin Citu: "Nu mai strigati ca proiectul X sau Y nu a fost inclus in PNRR pentru ca unele dintre ele nu pot sa fie incluse"
De asemenea, premierul sustine ca aceste reforme vor fi puse in aplicare, pentru ca, daca ele nu vor fi realizate pana in 2026, "pierdem banii".
"Toti romanii trebuie sa stie ca este un program diferit de ceea ce a aparut pana acum", a mai spus Florin Citu.
"Nu mai strigati ca proiectul X sau Y nu a fost inclus in PNRR pentru ca unele dintre ele nu pot sa fie incluse", a mai precizat Citu.
"Romania are nevoie de toata suma de 29,2 miliarde de euro pentru a se dezvolta. Pentru a putea sa prindem din urma tarile dezvoltate. Romania are nevoie de investitori. Vom putea sa implementam acest PNRR cu investitori, cu firme, in principal romanesti. Vom lua toata aceasta suma, o vom folosi si companiile romanesti vor fi cele care vor implementa acest program", a mai spus primul ministru despre PNRR.
Ce reforme propune Guvernul in PNRR:
-
Tranzitia verde ar trebui sa fie sprijinita prin reforme si investitii in tehnologii si capacitati verzi, inclusiv in biodiversitate, eficienta energetica, renovarea cladirilor si economia circulara, contribuind in acelasi timp la obiectivele Uniunii privind clima, promovand cresterea sustenabila, creand locuri de munca si mentinand securitatea energetica. 2
-
Reformele si investitiile in tehnologiile, infrastructurile si procesele digitale vor spori competitivitatea Uniunii la nivel global si vor contribui, de asemenea, la cresterea rezilientei si a inovarii in Uniune si la scaderea dependentei sale, prin diversificarea lanturilor esentiale de aprovizionare. Reformele si investitiile ar trebui sa promoveze in special digitalizarea serviciilor, dezvoltarea de infrastructuri digitale si de date, de clustere si de centre de inovare digitala, precum si de solutii digitale deschise. Tranzitia digitala ar trebui sa stimuleze si digitalizarea IMM-urilor. Investitiile in tehnologiile digitale ar trebui sa respecte principiile interoperabilitatii, eficientei energetice si protectiei datelor cu caracter personal, permitand participarea IMM-urilor si a start-up-urilor si promovand utilizarea de solutii cu sursa deschisa.
-
Reformele si investitiile in cresterea inteligenta, sustenabila si favorabila incluziunii, inclusiv in coeziune economica, locuri de munca, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare si inovare, precum si o piata interna functionala, cu IMM-uri puternice, ar trebui sa vizeze consolidarea potentialului de crestere si sa permita o redresare sustenabila a economiei Uniunii. Aceste reforme si investitii ar trebui, de asemenea, sa promoveze antreprenoriatul, economia sociala, dezvoltarea de infrastructuri si de transporturi sustenabile, industrializarea si reindustrializarea si sa atenueze efectul crizei provocate de COVID-19 asupra economiei.
-
Reformele si investitiile in coeziunea sociala si teritoriala ar trebui, de asemenea, sa contribuie la combaterea saraciei si a somajului pentru ca economiile statelor membre sa se redreseze, fara a lasa pe nimeni in urma. Reformele si investitiile respective ar trebui sa conduca la crearea de locuri de munca stabile si de inalta calitate, la incluziunea si integrarea grupurilor defavorizate si sa permita consolidarea dialogului social, a infrastructurii si a serviciilor, precum si a sistemelor de protectie si bunastare sociala.
-
Criza provocata de COVID-19 a scos in evidenta, de asemenea, importanta reformelor si a investitiilor in domeniul sanatatii, precum si a rezilientei economice, sociale si institutionale, in scopul, printre altele, al cresterii nivelului de pregatire pentru situatii de criza si a capacitatii de reactie la criza, in special prin imbunatatirea continuitatii activitatii si a serviciului public, a accesibilitatii si capacitatii sistemelor de sanatate si de ingrijire, a eficacitatii administratiei publice si a sistemelor nationale, inclusiv prin reducerea la minimum a sarcinii administrative, precum si a eficacitatii sistemelor judiciare, precum si a prevenirii fraudei si a supravegherii combaterii spalarii banilor.
-
Reformele si investitiile in urmatoarea generatie, copii si tineri, sunt esentiale pentru a promova educatia si competentele, inclusiv competentele digitale, actualizarea competentelor, reconversia profesionala si recalificarea fortei de munca active, programele de integrare pentru someri, politicile de investitii in accesul si oportunitatile oferite copiilor si tinerilor in materie de educatie, sanatate, nutritie, locuri de munca si locuinte, precum si politicile care reduc decalajul dintre generatii in conformitate cu obiectivele garantiei pentru copii si ale garantiei pentru tineret. Respectivele actiuni ar trebui sa asigure ca urmatoarea generatie de europeni nu va fi afectata permanent de impactul crizei provocate de COVID-19 si ca decalajul dintre generatii nu se va adanci si mai mult.
Citeste si:
Foto: freepik