Noul proiect anti-tutun i-a suparat pe producatori. Acestia atrag atentia ca ar putea fi afectati 4 milioane de romani
lege antitutunlege antifumatreglementari fumatclcc romania
Coalitia pentru Libertatea Comertului si a Comunicarii (CLCC) considera ca initiativa de hiper-reglementare in domeniul tutunului loveste un intreg sector economic si 4 milioane de romani, avand un singur castigator: paternalismul.
Potrivit CLCC, propunerea este inaintata in conditiile in care Romania se afla deja pe locul al saptelea in clasamentul european privind restrictiile in domeniul tutunului.
In plus, un studiu al Organizatiei Mondiale a Sanatatii arata ca, in Europa, unde se concentreaza cele mai multe restrictii, rata fumatului este cea mai ridicata din lume: 29%.
Avand ca obiectiv declarat, sustinut si de CLCC, impiedicarea accesului minorilor la produse din tutun, o fapta deja sanctionata de lege, acest nou proiect propune reglementari radicale, cu severe consecinte negative atat pentru onsumatori, cat si pentru piata legala a produselor din tutun si cea a produselor alternative, cu risc redus.
CLCC mentioneaza ca datele Eurostat arata ca procentul minorilor intre 15-19 ani care fumeaza in Romania este de 4,1%, mult sub media europeana de 9,4% si printre cele mai scazute din Europa, doar in Norvegia si Islanda procentele fiind mai mici.
"In contextul in care comercializarea produselor din tutun catre minori este interzisa si sanctionabila, ne-am fi asteptat ca parlamentarii cu adevarat preocupati de subiect sa isi fi manifestat, in ultimii trei ani, ingrijorarea cu privire la eventualele incalcari ale acesteia si sa fi sesizat autoritatile competente.
Spre deosebire de alti colegi, pana la aceasta propunere de lege, preocuparea initiatoriilor este dovedita de cele 0 (zero) interpelari pe aceasta tema adresate institutiilor responsabile cu aplicarea legii", sustin reprezentantii CLCC.
Acestia adauga ca, in forma actuala, initiativa poate afecta mai mult de 10.000 de angajati directi sau indirecti ai companiilor producatoare si distribuitoare si peste 70.000 de retaileri din Romania, tara in care investitiile totale ale industriei depasesc 1,5 miliarde de euro.
"Ne ingrijoreaza ca politicienii care vorbeau despre un nou mod de a face politica au ajuns, dupa alegeri, la concluzia ca agenda lor nu este facuta de alegatori.
Industria nu a fost contactata niciodata de niciunul dintre initiatorii proiectului de lege, pentru ca, asa cum declara unul dintre ei, pluralismul de idei e un pretext. In schimb, au ales sa isi asume un proiect redactat de lobbisti grupati sub umbrela unui ONG, conceput pentru a obtine sponsorizari internationale si capital de imagine, nu pentru a rezolva o problema", au mai spus reprezentantii CLCC.
Ei adauga ca interzicerea expunerii produselor din tutun in cele peste 70.000 de magazine din Romania care comercializeaza tigarete va incuraja dezvoltarea pietei negre in conditiile in care, vandute de sub tejghea, produsele legale vor fi usor de substituit cu cele ilegale, mai ales in judetele de frontiera, unde contrabanda ajunge si la 50%.
Un efect similar asupra pietei negre il va avea si introducerea, prin acest proiect, a unei noi taxe asupra produselor din tutun, in conditiile in care tigarile din Romania sunt deja cele mai scumpe din UE raportat la puterea de cumparare.
Potrivit CLCC, propunerea legislativa nu tine cont de realitatile pietei, in care una din 6 tigari consumate este achizitionata de pe piata neagra, la circa jumatate de pret, si poate submina eforturile sustinute ale autoritatilor de combatere a contrabandei.
Romania se afla la granita estica a UE si este vulnerabila la comertul ilegal cu tigarete, care creste substantial la fiecare derapaj al politicilor fiscale si de reglementare. O astfel de propunere a fost deja respinsa in 2015, fiind considerata de natura a perturba piata produselor din tutun din punct de vedere concurential.
O alta prevedere a proiectului de lege este interzicerea dreptului de informare a fumatorilor adulti cu privire la produsele cu potential de risc redus.
"In timp ce, citand modele ca Turkmenistan sau Kosovo, initiatorii legii vor sa restrictioneze dreptul fumatorilor romani la o alegere informata cu privire la produsele care ar putea reduce riscurile asociate fumatului, pe 8 iunie a.c. Ministerul Sanatatii din Noua Zeelanda a lansat un site in care afirma clar ca “pentru fumatori, trecerea la vapat are potentialul de a reduce semnificativ riscurile de sanatate”. In Marea Britanie, un site similar exista de mai bine de doi ani", au adaugat reprezentantii CLCC.
Conform Coalitiei, la nivel global, milioane de fumatori au renuntat la fumat ca urmare a accesului la alternative cu potential de risc redus, insa fumatorii adulti trebuie sa stie ca aceste produse exista, ce sunt si cum functioneaza.
"Respectam toate reglementarile existente si ne impunem reguli interne de conduita pentru a ne asigura ca minorii nu au acces la produse cu tutun sau nicotina. De asemenea, mergem dincolo de ceea ce ne cere legislatia, prin educarea continua a comerciantilor si a consumatorilor cu privire la motivul pentru care minorii nu pot si nu ar trebui sa aiba acces la produsele cu nicotina.
Nu in ultimul rand, dorim sa clarificam informatiile false legate de subventiile la tutun, care reprezinta bani europeni pentru fermierii romani.
Nu doar Romania beneficiaza de aceste fonduri. In UE sunt 12 tari cultivatoare de tutun, cele mai importante fiind Italia, Bulgaria, Grecia, Spania si Polonia, care detin circa 85% din culturile de tutun.
Potrivit site-ului CE, numai in 2017, Bulgaria a primit prin plati directe peste 52 milioane de euro pentru culturi de tutun, Ungaria circa 9,6 milioane de euro, iar Polonia peste 31 milioane de euro. Romania a primit in 2017 circa 1,6 milioane de euro", sustin reprezentantii CLCC.
Coalitia reuneste companii care produc si comercializeaza tigarete si produse cu potential de risc redus, precum si distribuitori engros, retaileri, mici comercianti, reprezentanti ai Horeca.
Industria tutunului este al doilea cel mai mare contribuabil la bugetul de stat al Romaniei, cu peste 3 miliarde de euro platite anual sub forma de accize, taxe, contributii si impozite.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML