Interviu Ioana Iorgulescu, EY Romania: Masuri dezirabile din partea ANAF, Declaratia 088, provocarile multinationalelor si fiscalitatea actuala

Interviu Ioana Iorgulescu, EY Romania: Masuri dezirabile din partea ANAF, Declaratia 088, provocarile multinationalelor si fiscalitatea actuala interviu ioana iorgulescuey romaniaanafdeclaratia 088declaratia 394preturile de transferclaudia sofianu

In incercarea de a lamuri mai multe aspecte de ordin fiscal, modificate recent sau in curs de schimbare, am primit mai multe raspunsuri din partea unor specialisti cu experienta din cadrul EY Romania. Intr-un interviu acordat in exclusivitate pentru Manager.ro, au raspuns, din partea EY Romania: Ioana Iorgulescu, Senior Manager Asistenta fiscala, Cristina Clujescu, Manager Asistenta fiscala, Claudia Sofianu, Director Executiv, Asistenta fiscala, si Adrian Rus, Partener, Asistenta fiscala.

De la ce se intampla in fapt cu Declaratia 088 si Declaratia 394, de la ce inseamna, de fapt, schimbarea regimului fiscal pentru PFA-uri, pana la provocarile pe care le au multinationalele in ce priveste preturile de transfer, specialistii amintiti mai sus au oferit o perspectiva profesionista si noua asupra impozitarii si reglementarilor fiscale din Romania.

Aflam ce aspecte fiscale s-au simplificat, ce masuri ar trebui sa ne dorim sa aplice A.N.A.F., ce probleme se mentin cand vine vorba de contributiile sociale datorate, care sunt formele corecte de desfasurare a unor activitati independente sau dependente, precum si modul in care ar trebui sa se pregateasca multinationalele in ce priveste preturile de transfer si noile prevederi.


Mihaela Pascu, Manager.ro: Avem parte, la acest inceput de an, de un proiect mai putin obisnuit in domeniul administrativ si in zona relatiei dintre A.N.A.F. si contribuabil: Comisia de taiat hartii. Se discuta deja despre modificarea Declaratiei 088, in urma propunerilor nenumarate inaintate prin intermediul platformei Maisimplu.gov.ro. Ce alta modificare esentiala ar trebui, in opinia dumneavoastra, sa efectueze A.N.A.F. in perioada imediat urmatoare?

[Ioana Iorgulescu]: Modificari care sa duca la eliminarea birocratiei si la eficientizarea sistemului administrativ-fiscal. Transparenta si predictibilitate. Dialog constructiv cu organele fiscale. Organe de control competente care sa isi asume responsabilitatea luarii unei decizii in contextul unui control fiscal. Am mai spus-o si o repet, daca un contribuabil este tras la raspundere pentru neconformare fiscala, cred ca ar fi corect ca si inspectorii fiscali sa raspunda in cazul in care au aplicat necorespunzator, chiar abuziv legea. Poate ca, astfel, nu ar mai fi atatea interpretari eronate ale legislatiei fiscale din partea inspectorilor.


Mihaela Pascu, Manager.ro: Investitiile straine sunt in scadere. Si nu este o tendinta recenta, ci un fenomen care si-a consolidat traseul descendent pe parcursul ultimilor ani. in ce masura fiscalitatea actuala si tot ceea ce tine de impozitarea autohtona mai sprijina mediul de afaceri cu capital strain?

[Cristina Clujescu]: Fiscalitatea din Romania a suferit numeroase schimbari in ultimii ani, inclusiv cele aplicabile incepand cu 1 ianuarie 2016, care au modificat atat aspecte esentiale, cat si unele de detaliu, volumul mare de schimbari fiind greu de asimilat complet.

Printre masurile care incurajeaza investitiile incepand cu 1 ianuarie 2016 sunt de exemplu scaderea cotei standard de TVA de la 24% la 20% (planificata sa scada la 19% incepand cu 1 ianuarie 2017), un regim diferentiat de impozitare a veniturilor microintreprinderilor in functie de numarul de salariati si scaderea cotei standard de impozit pe dividende de la 16% la 5%. De asemenea, anterior s-a introdus deja regimul de holding care prevede scutirea de la impozitul pe profit a anumitor venituri (din vanzari de actiuni, lichidare) in anumite conditii, similar cu regimul pe care multe alte tari din Europa il aplica deja de mai multi ani.

Modificarile introduse incepand cu 1 ianuarie 2016 au inclus insa si anumite aspecte care usureaza munca fiscala la nivelul contribuabililor:

- diverse simplificari (de exemplu, pentru calculul protocolului si rezervei legale deductibile, necesitatea depunerii unei declaratii rectificative pentru impozitul pe profit doar daca se corecteaza contabil rezultatul reportat);
- corelari (de exemplu, intre impozitul pe profit si impozitul pe salarii, pentru evitarea dublei impuneri).

Trebuie luat in calcul insa ca anumite modificari ale legislatiei fiscale au fost generate de tendinte internationale, precum si de maturizarea legislatiei fiscale, privind de exemplu aspecte legate de tranzactii artificiale sau fara scop economic. Multe tari cu legislatie fiscala mai evoluata aveau deja prevederi mai dezvoltate decat Romania pe aceasta arie.

Desigur insa ca trebuie in continuare imbunatatita transparenta si predictibilitatea fiscala, evitand surprize si schimbari cu aplicare foarte rapida, pentru a lasa timpul necesar contribuabililor sa se adapteze (inclusiv modificari necesare sistemelor informatice).


[Claudia Sofianu]: Din punct de vedere al costurilor fiscale aferente fortei de munca, nivelul impozitului pe veniturile obtinute de persoanele fizice (cota fixa de 16%) este in continuare unul dintre cele mai scazute din Europa, deci ar trebui sa reprezinte un punct de atractie pentru investitorii straini. Excesiv intr-adevar este cuantumul contributiilor sociale datorate de persoanele fizice, fara o plafonare reala si negarantand beneficii subsecvente la un nivel  comparabil cu contributiile. Aici consider ca ar trebui regandita politica fiscala.


Mihaela Pascu, Manager.ro: In ce masura, odata cu reglementarile noi privind preturile de transfer, sunt pregatite societatile din Romania? Exista aspecte de care firmele ar trebui sa tina cont cel mai mult, in contextul noilor prevederi?

[Adrian Rus]: Pentru multinationalele care opereaza in Romania, noile reglementari introduse de ANAF in domeniul documentatiei preturilor de transfer vin cu cateva provocari principale. O provocare se adreseaza marilor contribuabili care trebuie sa aiba dosarul preturilor de transfer intocmit pentru tranzactiile derulate in 2016 pana la data depunerii declaratiei anuale de impozit pe profit aferente acestui an.

O a doua provocare este legata de faptul ca, in prezent, continutul dosarului preturilor de transfer este extins semnificativ fata de prevederile legislative anterioare – in esenta aliniind acest continut la proiectul OECD BEPS.

In acest context, trebuie ca multinationale sa se pregateasca din timp in domeniul preturilor de transfer, mai ales in climatul actual, unde controversele fiscale in domeniul preturilor de transfer sunt intr-o crestere semnificativa.


Mihaela Pascu, Manager.ro: PFA sau microintreprindere? E intrebarea pe care cei mai multi oameni si-au adresat-o inca de la finele anului trecut. Un "quo vadis" pe care il reluam si noi acum. Ce posibilitate de functionare profitabila mai au cei care sunt PFA in conditiile noi de impozitare excesiva?

[Claudia Sofianu]: Eu vad lucrurile putin diferit aici. S-a discutat mult despre "abuzarea" structurii de PFA in trecut pana la modificarea legislatiei aplicabile in domeniu (mai intai in iulie 2015 si apoi incepand cu 1 ianuarie 2016). Anterior, in foarte multe cazuri, se recurgea la inregistrarea ca PFA doar pentru a beneficia de tratamentul fiscal mai favorabil, si nu pentru ca, in esenta, era vorba despre desfasurarea de activitati profesionale in mod independent. Nu stiu daca in momentul de fata vorbim despre o "impozitare excesiva" a celor care desfasoara activitati ca PFA, ci mai degraba de o aliniere a tratamentului fiscal aplicabil acestora cu cel aferent veniturilor de natura salariala. In practica, este intr-adevar o modalitate prin care in prezent se poate limita abuzul. Asadar, din punctul meu de vedere, desfasurarea unei activitati profesionale intr-o forma anume (dependenta, independenta, microintreprindere) trebuie sa reflecte substanta relatiei dintre prestatorul si beneficiarul serviciilor, nu sa urmareasca in primul rand obtinerea de beneficii fiscale.

Pe de alta parte insa, consider ca schimbarile legislative survenite pana in prezent reprezinta doar un prim pas in reglarea unor realitati de piata. Din punctul meu de vedere, sunt doua linii mari de actiune pe care ar trebui sa se concentreze in continuare autoritatile competente:

Cadrul legal din momentul de fata este unul putin flexibil; este exagerat sa pretinzi unui contribuabil persoana fizica, care presteaza servicii de 2 ori pe an sa se inregistreze ca PFA, intrucat activitatile astfel desfasurate ar avea caracter "regulat"; asa cum exista si alte forme de colaborare pe piata care nu se pot incadra nici in activitati dependente, nici in activitati independente, dupa parcurgerea criteriilor de independenta existente acum in lege; tot din cauza acestei rigiditati legislative se ajunsese si anterior ca femeia de serviciu sa fie remunerata in baza unor "drepturi de autor"; trebuie mai multa flexibilitate in legislatie, astfel incat sa fie acoperite din punct de vedere fiscal niste realitati economice si niste forme de colaborare noi, generate de lumea in care traim pana la urma;
in momentul de fata, impovarator in Romania nu este regimul de impozitare (unul din cele mai scazute din Europa in continuare), ci cuantumul contributiilor la asigurari sociale datorate; nici nu mai luam in discutie nivelul beneficiilor subsecvente total necorelate cu contributiile; aici e intr-adevar nevoie de plafonare in adevaratul sens al cuvantului (e.g., pe CNP-ul persoanei, in functie de nivelul venitului). Nu este normal si economic corect ca pentru aproape orice tip de venit obtinut de un contribuabil persoana fizica sa se aplice contributii sociale in mod cumulat.


Mihaela Pascu, Manager.ro: Daca despre formularul 088 sunt din ce in ce mai credibile zvonurile privind modificarea, nemultumirile legate de Declaratia 394 se mentin. Ce i-ati sfatui pe cei care trebuie sa se confrunte cu aceasta obligatie declarativa si ce sfat aveti, in general, pentru contribuabilii si oamenii de afaceri care se lupta in continuare cu birocratia administrativa, cu interpretarile abuzive si alte probleme in relatia cu autoritatile fiscale?

[Ioana Iorgulescu]: Modificarea declaratiei 394 vine in contextul tendintelor din zona impozitarii indirecte la nivel global.  Autoritatile fiscale cer din ce in ce mai multe informatii despre tranzactiile efectuate de companii, cand si cu cine au fost efectuate aceste tranzactii.  Se fac din ce in ce mai multe schimburi de informatii intre tari si se compara date la nivel global. Astfel, pe fundalul acestor  transformari, antreprenorii romani vor trebui sa isi concentreze din ce in ce mai mult atentia pe calitatea informatiilor din sistemul contabil (ERP), pe definirea proceselor si documentarea acestora astfel incat informatia care ajunge la Fisc sa fie cat mai corecta.  De exemplu, tendinta la nivel global este ca autoritatile fiscale sa aiba acces in timp real la intregul sistemul contabil al unei companii. Toate acestea sunt doar inceputul, reprezentand elementele precursoare ale obiectivului care se contureaza la orizont: auditarea electronica (e-auditing).

****


EY Romania este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 212.000 de angajati in peste 700 de birouri din 150 de tari.