Inflatia noastra cea de toate zilele: scumpirile, tot mai greu de suportat. Care ar putea fi solutia
inflatiescumpiripreturi
Prima luna a lui 2022 a inceput cum nu se poate mai rau pentru romani, cu o inflatie exploziva, de 8,35%. Mai mult decat atat, previziunile BNR anticipeaza o evolutie de doua cifre, respectiv un varf de 11.2% in trimestrul al doilea.
"Preturile la energie, dificil de anticipat, alaturi de masurile de plafonare, vor juca un rol important in dinamica reala a inflatiei, dar in plus rezultatele vor depinde de tensiunile regionale, de rezolvarea dificultatilor de aprovizionare, de performanta agricola a tarii", arata intr-o analiza complexa Claudiu Cazacu, Consulting Strategist in cadrul casei de brokeraj pe burse internationale XTB Romania.
Suferinta multa vreme uitata a inflatiei a revenit ca un animal de prada infometat, de anul trecut, si continua anul acesta. Consumatori individuali, angajatori, distribuitori, industriasi si decidenti de politica monetara, aproape toata lumea simte stres considerabil vis-a-vis de preturile in crestere.
O confluenta a unor evenimente pe partea de oferta, limitata de restrictii pandemice pentru angajati, blocaje de aprovizionare (atat pentru semiconductori cat si alte categorii de produse), scumpirea accentuata a energiei, mai ales in Europa, a intalnit cererea sustinuta, intr-un mediu de crestere rapida a unor agregate monetare, si cu stimulare bugetara, in mai toate economiile majore.
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, intr-un articol recent din 12 februarie vorbeste despre politica fiscala drept sursa de inflatie, citand studii ale unor economisti cu reputatie. Mesajul sau incurajeaza echilibrarea asteptarilor, care s-ar indrepta prea mult spre politica monetara.
Ar fi, astfel, incorect sa asteptam prea mult de la bancile centrale, cand influenta indatorarii bugetare si a impresiei ca deficitele vor persista ar avea, de asemenea, un rol foarte important in persistenta inflatiei. In fapt, am putea intui ca mesajul aduce o dorita largire a sferei discutiei, de la focalizarea pe crearea de lichiditate de bancile centrale inspre cheltuielile publice, finantate din datorii.
Situatia actuala este, intr-adevar generata de un cumul de factori
Pe de o parte, avem un efect al ofertei reduse. Forta de munca operand cu restrictii, intarzierea unor livrari, transmiterea pe lant a nepotrivirilor, planificarea imperfecta - normala in astfel de vremuri imprevizibile - care a generat mari nepotriviri intre cerere si oferta, reprezinta o parte a problemei.
O alta motivatie larg acceptata este crearea de masa monetara. Activele bancii centrale din SUA erau de aproximativ 4.16 trilioane de dolari in decembrie 2019. Acum ele se afla la 8.91 trilioane de dolari (16 februarie). Dobanda aflata in continuare la 0 - 0.25% este asteptata a creste cel putin pana la 1.5%-1.75% in decembrie 2022, cu o sansa din 3 de a fi chiar la 1.75% - 2%.
Avand in vedere inflatia de 7.5% inregistrata in SUA, unii observatori considera ca avem de-a face cu o disparitate, in care accesul la creditare permite consum si generare de proiecte intr-un ritm neajustat la resurse, si deci, inflationist.
A treia motivatie de adus in discutie: datoria publica. Guvernele au deschis larg finantarea pentru a sustine companiile si cetatenii in perioada deosebit de grea a pandemiei. Totusi, aceasta sustinere, necesara cel putin in mare parte, a venit cu un pret: acumularea de datorie publica. Acolo unde nivelul datoriei era deja inalt, sau unde saltul procentual in PIB a fost foarte mare, a aparut o intrebare: cum va fi posibila plata datoriei, fara o impovaratoare crestere de taxe? Inflatia erodeaza valoarea reala a unor datorii mai vechi, dar vine cu o pleiada de costuri sociale.
Combinatia unui raspuns puternic pe partea de cheltuieli bugetare, dar si de stimulare monetara a ajutat economia, si in tarile dezvoltate, si in Romania, sa treaca relativ mai usor peste o scadere indusa de pandemie care, altfel, ar fi putut fi mult mai severa.
Romania a inregistrat un nivel anual al inflatiei de 8.35% in ianuarie. Proiectia BNR vede un varf de 11.2% in trimestrul al doilea. Preturile la energie, dificil de anticipat, alaturi de masurile de plafonare, vor juca un rol important in dinamica reala a inflatiei, dar in plus rezultatele vor depinde de tensiunile regionale, de rezolvarea dificultatilor de aprovizionare, de performanta agricola a tarii.
Cum sta tara noastra fata de alte tari din regiune? In Polonia, inflatia a ajuns la 9.2% in ianuarie, in Cehia la 9.9%, in Ungaria la 7.9%, in Bulgaria, 9.1%, in Slovacia la 8.4%, in Croatia la 5.5%, in Serbia la 7.9%. Pentru Cehia si Slovacia nivelul din decembrie reprezinta un salt mare, de peste 3 puncte procentuale fata de decembrie, in timp ce pentru celelalte state tendinta e una mai graduala.
La nivel global, nimeni nu pare sa scape cu totul de "pedeapsa" inflatiei. In Marea Britanie, erodarea puterii de cumparare este cea mai adanca din ultimii 30 de ani, cu toate ca nivelul de 5.5% ar putea parea mic in raport cu cel din Romania si alte state din regiune. Indicele calculat in varianta inflatiei preturilor de retail e pe +7.8%. In SUA, s-a ajuns de asemenea la un varf al mai multor decenii de 7.5%.
Pentru China, datele arata mult mai bine, cu indicatorul principal in incetinire de la 1.5% la 0.9%. Totusi, si aici, la nivelul producatorilor (indicatorul PPI) a crescut cu 9.1% anualizat.
In Japonia, care a stat ani de zile sub imperiul deflatiei, si are o medie a inflatiei de doar 0.3% in ultimii 30 de ani, se intrevede acum un avans de 1.1% pentru anul in curs. Totusi, in ianuarie a coborat la 0.2%, de la 0.5% in decembrie.
In Europa, Germania, Franta si Spania au raportat in ianuarie scaderi ale inflatiei fata de decembrie, cu 0.6, 0.1 respectiv 0.4 puncte. In Spania s-a ajuns la 6.1%, in Germania la 5.1% si in Franta la 3.3%. Productia de energie nucleara pare a fi jucat un rol important in mentinerea sub control a preturilor energiei franceze.
Chemate sa sustina economia, bancile centrale au recurs la instrumentul injectiei de lichiditate, utilizat anterior cu succes. Doar ca, de data aceasta, amploarea interventiei si conditiile diferite au facut ca inflatia sa nu se vada doar in active financiare, ci sa devina o problema curenta, in pretul bunurilor, utilitatilor si serviciilor folosite zilnic.
Care ar fi solutia?
Conform XTB, o franare prea brusca a activitatii ar aduce bulversari si poate chiar recesiune. O franare prea lenta ar putea consolida o spirala de ample cresteri solicitate de salarii, care ar duce la un alt puseu inflationist, facand ca majorarile anterioare sa para insuficiente.
Limitarea asteptarilor unei inflatii prea ridicate prin masuri luate treptat, pare a fi drumul preferat de mai multe banci centrale, intre care si BNR. Spre deosebire de un sir rapid de inaspriri a conditiilor monetare, felul de raspuns ales are avantajul de a nu impune o franare brusca. Dezavantajul: avem de indurat o perioada o inflatie mult peste nivelul confortabil al ultimilor ani.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML