Increderea SA, compania la care toti suntem actionari

Increderea SA, compania la care toti suntem actionari incredere economiemasuri economiestimulare economiereduceri fiscalescutire tva

Cand orase si state se-nchid si oamenii sunt obligati sau nevoiti sa se ferece-n case, turismul este primul pacient spitalizat al economiei. Si sa fie liber si sanatos, cui ii mai arde sa bata lumea sau macar tara sa in lung si-n lat?
De cand coronavirusul a inflamat Italia si, ulterior, aproape intreaga Europa, agentiile de turism nu au mai fost solicitate pentru rezervari ci pentru anularea acestora si returnarea banilor platiti in avans. La randul lor, desi, avioanele le sunt apte de zbor, companiile aeriene sunt cu activitatea-n picaj.

Citeste si: Bancile fac front comun si suspenda plata RATELOR romanilor

In ceea ce priveste Romania, un studiu al Frames arata ca peste un milion de angajati din economia romaneasca risca sa intre in somaj sau sa fie disponibilizati, iar zeci de mii de firme si PFA-uri sa se inchida ca urmare a "coronacrizei".
 
De altfel, situatia se vede cu ochiul liber. De exemplu, ieri, la pranz intr-o incercare de superba zi de primavara, careia i se rupeau florile de mar de existenta coronavirusului, centrul Brasovului arata mai rau decat intr-o prima zi de an, cand majoritatea oamenilor incep noua insiruire de 365 de zile, odihnindu-se.
 
Dar nici macar de 1 ianuarie, nu numeri, in Piata Sfatului, mai multi porumbei decat oameni, iar, in parcarile adiacente, mai multe locuri goale decat masini.
 
Altadata, cu sau fara bonurile, cu sau fara voucherele de vacanta daruite de statul roman angajatilor sai (indiferent de performantele lor), placutele de inmatriculare aratau ca romanii de prin judetele cu mult ses isi (re)descopera tara, (re)descopera Transilvania si una dintre cele mai frumoase cetati ale sale.
 
Acum, de teama unui nociv organism microscopic, romanii isi (re)descopera supermarketurile de prin vecinatatea casei si, ulterior, peretii caselor in care se autoizoleaza voluntar sau fortat.
 
In buric de Brasov, multe dintre localurile, care, de cativa ani, si-au copt la foc mic reteta propriului renume, erau cate trei chelneri la un client...
 
Inainte, ca sa te bucuri de mancarea simpla si gustoasa, trebuia sa-ti faci rezervare ca "la Dacie", inainte de 1989, sau ca la primele "loturi" de televizoare color, imediat dupa Revolutie.

Prin locante care, in urma cu numai o saptamana, erau intesate de lume, sufla vantul unei crize care se anunta mai rea decat cea de acum 11 ani si care haule prin toate centrele turistice ale oraselor noastre si, in curand, si prin buzunarele patronilor de hoteluri, pensiuni si restaurante.
 
Acum, numaram cazurile infectare cu Covid 19. Maine-poimanine, vom numara (ne)cazurile de firme lovite de virusul falimentului.

Citeste si: Din cauza coronavirusului, un milion de romani risca sa ramana pe drumuri

Ce va face noul-vechiul nostru guvern? Bune intentii sunt, dar de astea nu au dus niciodata lipsa cei care ne-au condus. In acelasi timp, Comisia Europeana vrea ca primul raspuns fiscal la Covid 19 sa provina din bugetele nationale. In primul rand, statele pot decide subventii salariale, suspendarea platii impozitului pe profit, a TVA sau a contributiilor sociale.
 
Normele UE privind ajutorele de stat permit ajutarea companiile pentru a face fata deficitelor de lichiditati si care au nevoie rapid de ajutor pentru salvare. Totodata, statelor li se permite sa despagubeasca firmele pentru prejudiciile cauzate direct de evenimente exceptionale, inclusiv masuri in sectoare precum aviatia si turismul.
 
Comisia va propune Consiliului sa aplice flexibilitatea totala prevazuta de cadrul fiscal al UE, astfel incat statele membre sa poata pune in aplicare masurile necesare pentru limitarea extinderii virusului si atenuarea efectelor socio-economice negative.

Comisia este pregatita sa propuna Consiliului sa activeze clauza derogatorie generala pentru a permite un sprijin mai general al politicii fiscale. Aceasta clauza ar suspenda ajustarea bugetara recomandata de Consiliu in cazul unei recesiuni economice grave in zona euro sau la nivelul intregii Uniuni.
 
Pentru a oferi un ajutor imediat IMM-urilor grav afectate, bugetul UE va utiliza instrumentele existente pentru a sprijini aceste companii cu lichiditati, complementar masurilor luate la nivel national.
 
In saptamanile urmatoare, un miliard de euro va fi redirectionat de la bugetul UE ca garantie pentru Fondul European de Investitii, in vederea stimularii bancilor pentru furnizarea de lichiditati IMM-urilor si intreprinderilor cu capitalizare de piata medie.
 
Potrivit Comisiei, acest lucru va ajuta cel putin 100.000 de IMM-uri si intreprinderi mici cu capitalizare de piata medie din Europa sa beneficieze de finantare in valoare de aproximativ 8 miliarde de euro.
 
De asemenea, vor fi ajutati debitoriilor prin amanarea ratelor la credit (credit holidays). In ceea ce-i priveste pe angajati, Comisia vrea sa-i protejeze impotriva somajului si a pierderilor de venituri pentru a evita un efect permanent.
 
Comisia este pregatita sa sprijine statele membre in acest sens, promovand, in special, programele de lucru pe termen scurt, respectiv programele de perfectionare si recalificare profesionala care si-au dovedit eficacitatea.
 
Totodata, Comisia va accelera pregatirea propunerii legislative privind un sistem european de reasigurare de somaj, cu scopul de a sprijini politicile statelor membre de pastrare a locurilor de munca si a competentelor.
 
In plus, initiativa de investitii privind raspunsul impotriva virusului (Corona Response Investment Initiative) va facilita mobilizarea Fondului Social European, un fond destinat sprijinirii angajatilor si asistentei medicale.
 
In acelasi timp, Fondul European de Ajustare la Globalizare ar putea fi mobilizat pentru a-i sprijini pe lucratorii disponibilizati si pe cei care desfasoara o activitate independenta in conditiile actualului si viitorului Regulament. Pana la 179 de milioane de euro sunt disponibile in 2020 pentru a lupta impotriva crizei provocate de coronavirus.
 
In ceea ce priveste initiativa de investitii privind raspunsul impotriva virusului, Comisia propune directionarea a 37 de miliarde de euro in cadrul Politicii de Coeziune pentru a lupta impotriva crizei. In acest scop, Comisia propune sa renunte, in acest an, la obligatia de a le solicita statelor membre rambursarea prefinantarilor neutilizate din fondurile structurale.
 
Aceasta suma se ridica la aproximativ 8 miliarde de euro de la bugetul UE, care va fi adaugata la cele 29 de miliarde de euro, fonduri structurale disponibile in intreaga UE.

Citeste si: Noul coronavirus si vechiul virus al mandriei

Asadar, masuri pentru insanatosirea economiei exista, mai ramane ca oamenii de stiinta sa gaseasca un vaccin sau un tratament  pentru coronavirus pentru a restabili increderea generala, un fel de companie la care toti suntem actionari.