Noua reforma a salariului minim brut, anuntata in Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu (2025-2031) de Ministerul Finantelor, introduce o metoda inovatoare de ajustare a salariului minim. Conform documentului, salariul minim va fi calculat in functie de rata inflatiei si mentinut intr-un raport minim de 45% fata de salariul mediu, asigurand astfel ca puterea de cumparare a lucratorilor ramane stabila in fata inflatiei.
Obiectivul principal al acestei reforme este protejarea veniturilor celor cu salarii mici, permitandu-le sa mentina accesul la bunurile si serviciile de baza, chiar si in perioade de crestere a costurilor. Astfel, salariul minim va fi ajustat periodic in functie de rata inflatiei prognozate, fiind conceput pentru a reduce saracia si a sprijini stabilitatea sociala. Aceasta nu este insa singura noutate: daca salariul minim brut ajustat scade sub 45% din salariul mediu, va fi aplicata o corectie suplimentara pe baza productivitatii muncii. Aceasta productivitate va fi calculata prin raportarea PIB-ului real la populatia activa.
Planul prevede ca, atunci cand raportul intre salariul minim si cel mediu brut scade sub 45%, salariul minim va putea fi ajustat suplimentar cu un procent intre 0% si 50% din cresterea productivitatii prognozate. Totusi, ajustarile vor fi plafonate astfel incat salariul minim sa nu depaseasca 50% din salariul mediu. Aceasta masura incearca sa echilibreze doua elemente: pe de o parte, sa recompenseze lucratorii pentru contributia lor la productivitatea economica, iar pe de alta parte, sa evite presiunea asupra economiei care ar putea aparea dintr-o crestere nesustenabila a salariilor.
Stabilirea unui plafon la 50% intre salariul minim si salariul mediu este, de asemenea, o masura de aliniere la obiectivele Uniunii Europene, care vizeaza prevenirea extinderii decalajului salarial si promovarea echitatii. Reforma urmareste, totodata, sustinerea unei economii reziliente, unde consumul ramane constant chiar si in fata cresterilor inflationiste, si sprijina obiectivele de coeziune sociala prin limitarea decalajelor de venituri intre categoriile de lucratori.
Prezentat in Consiliul National Tripartit, documentul propune si alte masuri, toate integrate intr-un cadru mai larg de reducere a deficitului bugetar. Extinderea perioadei de ajustare a deficitului bugetar de la patru la sapte ani este unul dintre obiectivele de lunga durata ale acestui plan, iar majorarile salariale sunt doar unul dintre pilonii folositi pentru a asigura stabilitatea economica pe termen lung. Planul Bugetar-Structural a fost dezbatut la sfarsitul lunii octombrie si va fi analizat in continuare pentru a implementa reformele necesare mentinerii unui echilibru intre cresterea economica si protectia sociala.
Prin aceasta strategie, Guvernul urmareste sa creeze un sistem de stabilire a salariului minim ce va proteja lucratorii vulnerabili in perioadele dificile si va sustine tranzitia economica a Romaniei spre un model de dezvoltare mai sustenabil. Astfel, schimbarea regulilor de calcul a salariului minim propusa de autoritati are potentialul de a sprijini o economie mai echitabila si mai stabila pe termen lung, fiind o masura bine primita de majoritatea reprezentantilor mediului de afaceri si a structurilor asociative ale autoritatilor publice.
Citeste si: Scenariu dur pentru banii romanilor in 2025. Un economist acuza Guvernul ca vrea sa mareasca taxele pe munca, dividende si chirii
Sursa foto: freepik.com
Partenerii nostri
Desfiintarea unor locuri de munca. Procedura si documentatie, explicate de specialisti
Cadouri in bani sau tichete CADOU cu ocazia Craciunului - PROCEDURA
Legea nr. 360/2023 - Ce CONTINE dosarul de pensionare pentru pensia de urmas?
Facilitati fiscale reglementate de O.U.G. nr. 107/2024 (anulare accesorii si debite principale)
Top 15 greseli in Telemunca pentru care angajatorii pot fi amendati: studii de caz
Legea pensiilor militare, modificata: indexarea se face in raport cu solda sau salariul
Monitorizarea angajatilor: exemple concrete, conform GDPR si Legislatia muncii