Falimente de rasunet in Romania. Proiectul Dracula Park

Falimente de rasunet in Romania. Proiectul Dracula Park dracula parkdan matei agathonfalimente in romania

In urma cu 16 ani, in 2001, Ministerul Turismului lansa ideea constructiei celui mai mare parc tematic din estul Europei - Dracula Park - un proiect ambitios dezvoltat pe o suprafata de 50 ha langa Sighisoara, prevazut cu teren de golf, hipodrom, circuit auto, strand, pista de carting, hotel, restaurant, magazine, ba chiar si cu un castel medieval construit dupa toate regulile artei. Dan Matei Agathon (foto), initiatorul proiectului, estima atunci ca Dracula Park va atrage 1 milion de vizitatori anual si ca va duce incasari de 5 milioane $ pe an, contribuind totodata la transformarea Romaniei intr-o destinatie turistica de calibru. Estimarile sale s-au dovedit insa simple visuri.
In principiu, ideea construirii unui parc tematic nu era deloc rea. Acest parc ar fi cuplat un brand national celebru, Dracula, cu o industrie profitabila, cea a turismului, si rezultatul ar fi putut fi intr-adevar unul fericit, concretizat in venituri masive si in imbunatatirea imaginii tarii noastre in lume. Doar ca, din pacate, ideea aceasta frumoasa a fost extrem de prost gestionata astfel ca, in final, ea a devenit o noua afacere de tip SAFI si FNI, cu mii de pagubiti.

Concret, ce s-a intamplat? In 2001, societatea care se ocupa de acest proiect (Fondul pentru Dezvoltare Turistica Sighisoara SA - FDTS) a lansat pe piata interna o emisiune de actiuni in valoare de peste 5 milioane $, pentru strangerea fondurilor necesare constructiei parcului. Practic, oricine putea cumpara actiuni la aceasta societate si 15.000 de romani chiar au fost convinsi sa faca acest pas, virand in conturile societatii cca 34 miliarde de lei vechi. Lucrarile de constructie erau programate sa dureze 24 de luni, doar ca ele n-au fost niciodata demarate. Proiectul Dracula Park a murit in faza de… proiect.
 
Clujeanul Viorel C. a cumparat atunci 1.000 de actiuni, pentru care a platit echivalentul a 4 salarii medii. “Am vazut niste reclame la televizor si am zis ca e o treaba interesanta, asa ca m-am dus la BCR, unde aveam si un cont, si a trebuit sa stau o jumatate de ora la coada pentru a putea cumpara actiuni. Erau multi oameni acolo, toti voiau sa devina investitori, iar cei de la banca dadeau asigurari ca totul va merge struna, ca e vorba de Statul roman.”

Si, intr-adevar, se putea spune ca era vorba de Statul roman, din moment ce insusi seful Guvernului de la acea vreme (Adrian Nastase) se grabise sa devina unul dintre primii actionari, investind 100 de milioane de lei vechi in aceasta afacere.

Ca Viorel C. au mai fost mii de alte persoane, carora li s-au adaugat si firme mari ca Brau Union si Coca Cola, fiecare cu cate 15 miliarde de lei vechi, astfel ca in final s-au strans 107 miliarde de lei vechi, echivalentul in ziua de astazi al sumei de 14 milioane de euro.

Apoi lucrurile au inceput sa scartaie…

Mai intati s-a descoperit ca amplasamentul initial de langa Sighisoara este de fapt o locatie protejata de UNESCO - intreaga zona fiind un ambient medieval unic in Europa - asa ca proiectul a trebuit sa fie mutat, asta dupa ce se cheltuisera deja o gramada de bani pe publicitate. Iar noua locatie a fost la Snagov, pe un teren de 460 de ha pus la dispozitie cu titlu gratuit de RAAPPS, printr-o hotarare de guvern, una dintre ultimele hotarari ale Guvernului Nastase (ca o paranteza, n-a contat absolut deloc faptul ca Adrian Nastase, ca actionar la FDTS, se afla intr-un evident conflict de interese atunci cand si-a pus semnatura pe acest act).

Odata cu aceasta schimbare de locatie, toti actionarii au primit o scrisoare in care erau intrebati daca isi retrag banii sau si-i mentin in investitie, iar cca 1.000 din ei au depus cereri de retragere si si-au primit banii inapoi. Restul insa, aproximativ 13.800 de persoane, au optat pentru mentinerea investitiei – o decizie care s-a dovedit ulterior complet neinspirata, pentru ca nici la Snagov nu s-a miscat nimic.

Mai mult, dupa un control facut la solicitarea premierului Tariceanu (intre timp se schimbase Guvernul) s-a constatat ca terenul destinat parcului nu indeplinea conditiile necesare, el fiind de fapt o ferma zootehnica, plus ca nici asocierea prevazuta in contractul de cedare a terenului nu era in interesul Statului roman – acesta venea cu un teren de 460 de hectare, in valoare de peste 400 de milioane de euro, in timp ce societatea Dracula Park SA, o societate nou infiintata care preluase intre timp administrarea FDTS, nu avea niciun aport material. Ca urmare, contractul de asociere a fost reziliat, in 2005.

Din 2005, nu s-a mai intamplat practic nimic

Proiectul a ramas suspendat, asteptand probabil niste investitori privati de calibru, iar societatea Dracula Park SA s-a lansat ulterior in tot felul de proiecte imobiliare, printre care si constructia la Fundata, in judetul Brasov, a unei pensiuni agroturistice cu… 30 de locuri. Micii investitori, desigur, n-au mai vazut niciun leu inapoi. Cand au cerut informatii, li s-a spus de fiecare data ca parcul se va face si ca ei nu se pot implica in administrarea societatii deoarece, desi sunt actionari, detin numai 45% din actiuni.

“Dorim sa ne strangem cat mai multi ca sa dam administratorii in judecata si sa ne recuperam banii”, spune unul dintre deponenti. “Eu am pierdut 140 de milioane lei vechi. Am incercat la toate autoritatile, inclusiv la Protectia Consumatorului, insa nimeni nu ne-a ajutat.”

Reprezentantii Protectiei Consumatorului spun insa ca rezolvarea problemei se poate face doar in instanta: “Nu tine de protectia consumatorului, nu avem cum sa intervenim. Persoanele care au participat la subscriptia publica nu au cumparat un bun sau un serviciu, deci nu au calitatea de consumatori, ci doar au luat parte la constituirea capitalului social al unei companii. Este un litigiu care tine strict de dreptul comercial.”

Situatia actuala

In momentul de fata, Dracula Park inseamna doar un site gol (draculapark.ro) unde vizitatorii nu gasesc absolut nimic. Unii sunt insa foarte optimisti ca lucrurile se vor misca intr-un final.

Dincolo de acest optimism, deocamdata ramane imaginea clara a unui esec pe toata linia. Un esec despre care unii spun ca a fost cauzat de amestecul politic, pentru ca, sa ne amintim, ideea acestui parc a fost lansata in contextul unui conflict intre Ion Iliescu si Adrian Nastase. Iar, pe fondul acestui conflict, Ion Iliescu a iesit inca din 2002 cu o declaratie impotriva acestui proiect si, intrucat era presedintele tarii atunci, intregul aparat de stat a refuzat sa mai miste un deget, desi trebuiau elaborate si puse in practica o serie de acte normative in vederea finantarii infrastructurii si utilitatilor.

In plus, amestecul politic a mai influentat si in alt fel lucrurile. Un proiect de investitii are reguli precise, etape si timing clar, in timp ce masinaria politica nu produce decat mult fum, multa ceata si declaratii exagerate. Toata aceasta tevatura, tot acest scandal a compromis ideea si a alungat investitorii de calibru, care ar fi putut influenta in mod pozitiv implementarea acestui proiect.

Si astfel singurul lucru concret care a ramas din Dracula Park a fost paguba celor aproape 14.000 de actionari. Vorbim aici de 107 miliarde de lei vechi, bani cu care nu prea se stie ce s-a intamplat. Iar impresia generala este ca totul n-a fost decat o teapa a Guvernului Nastase si ca banii in cauza mai exista inca, in mare parte, ascunsi pe undeva, aducand dobanzi consistente.

Doar ca, asa cum spune un forumist, “nu mai cautati banii, ca-i cautati degeaba. Proiectul a fost ceva asemanator cu SAFI, FNI, Caritas. Banutii aceia mai bine mi i-ati fi dat mie si, spre deosebire de teparii aia, eu macar v-as fi multumit foarte politicos…”.