DOCUMENT. Consiliul Fiscal critica dur rectificarea bugetara: Asistam la un derapaj

de Magda Florea la 26 Aug. 2021

Urmareste-ne pe Google News

consiliul fiscalrectificare bugetara

Consiliul Fiscal critica in termeni duri proiectul de rectificare bugetara intocmit de Guvern. Analistii considera ca asistam la un derapaj bugetar pe partea de cheltuieli si ne aflam intr-o pozitie periculoasa, fiind deja sub incidenta procedurii de deficit excesiv (PDE). "Proiectul de rectificare bugetara slabeste consolidarea bugetara asa cum era anuntata pentru anul 2021. Soliditatea constructiei bugetare programate la rectificare este inferioara celei aferente proiectului de buget, chiar daca nivelul tintit al deficitului bugetar (7,13% din PIB) este apropiat de cel initial (7,16% din PIB)", transmite Consiliul Fiscal.

Context macroeconomic: 2021 este un an al revenirii economice. In unele economii europene, output-gap-ul negativ va fi inchis; este si cazul economiei autohtone

"Sunt cateva trasaturi mari care definesc anul economic 2021. In primul rand, are loc o revenire/redresare puternica a economiilor europene, a celor dezvoltate in general.

Ultimele cifre ale Comisiei Europene privind cresterea asteptata a PIB in acest an sunt graitoare: peste 5% in Italia si peste 6% in Spania, Franta, peste 7% in Irlanda, o medie de 4,8%1 in UE, peste 6,5% in SUA. Romania intra in aceasta constelatie cu o cifra de 7%, prognoza oficiala, care este imbratisata si de CF, de alte analize realizate in tara si strainatate.

Rebound-ul economic este firesc dupa anul de mari greutati 2020, cu inchiderea partiala a economiilor (lockdown-ul) si o cerere interna reprimata. O a doua trasatura priveste impactul economic al pandemiei, care este combatuta cu eficacitate oriunde rata de vaccinare este inalta si se respecta reguli de protectie; o rata de vaccinare inalta este un proces caracteristic tarilor dezvoltate.

Un nou val al pandemiei, din cauza mutatiilor virusului, isi face simtita prezenta, dar existenta vaccinurilor si a regulilor de protejare a cetatenilor/colectivitatilor, a firmelor, ajuta la atenuarea efectelor nefaste ale infectarii cu acest virus. Valul patru al pandemiei va reduce probabil din avantul economic, in ultima parte a anului.

In ansamblu insa, 2021 este un an al revenirii economice, iar in unele economii europene, output-gap-ul negativ va fi inchis; este si cazul economiei autohtone. O a treia trasatura priveste saltul mare al datoriilor publice in Europa, in tari dezvoltate, ca urmare a exploziei deficitelor bugetare – guvernele fiind obligate sa intervina pentru a nu lasa activitatea economica sa colapseze. Impactul asupra datoriilor publice a fost considerabil.

In Romania, datoria publica (potrivit metodologiei UE) a crescut de la cca 35% in 2019 la 47,3% la finele anului 2020. Iar la jumatatea anului in curs trecuse de 49% din PIB. Aceasta crestere era inevitabila in conditiile date. In cazul Romaniei este de amintit, din nou, ca lupta cu pandemia a pornit de la un deficit structural de aproape 5% din PIB, ceea ce a redus mult spatiul de manevra in acest razboi sui generis. Este de notat ca diminuarea PIB in Romania a fost de 3,9% in 2020.

O trasatura inedita este un proces inflationist cu care Europa, tarile dezvoltate in general, nu mai erau obisnuite. Reducerea ratelor naturale ale dobanzii (ce asigura utilizarea deplina a factorilor de productie in conditii de stabilitate) in ultimele decenii - pe fondul globalizarii, evolutiilor demografice, al noilor tehnologii-, a favorizat scaderea dramatica a inflatiei si a ratelor de dobanda de politica monetara.

Acum insa, revenirea economica puternica, dereglarile in lanturile de productie internationale induse de pandemie, ascensiunea unor preturi la produse de baza si intermediare, au impulsionat considerabil inflatia. Marea dezbatere este daca aceasta evolutie este una temporara, sau va avea persistenta care sa reclame intarirea politicilor monetare.

Daca FED va reactiona la finele anului, si mai ales in 2022, toate pietele financiare vor reverbera, cu cresteri la randamentele obligatiunilor, si aceasta chiar daca BCE va mai sta in expectativa. Inflatia a urcat mai repede in economiile emergente din UE, inclusiv in Romania. La noi a intervenit si liberalizarea tarifelor pentru energie, care aduce un puseu suplimentar inflatiei prin costuri/cost push (ce se combina cu efectul prin cererea in exces) si care are impact diferit asupra diverselor categorii de venituri/cetateni. Nu in cele din urma, evenimente extreme ipostaziate de mari inundatii alternand cu seceta, temperaturi arsita, incendii devastatoare semnaleaza trecerea de praguri critice (tipping points) ce au consecinte foarte severe pentru oameni si care reclama noi reguli si masuri in politici publice, schimbari in modele de afaceri si conduite individuale.

Limitarea emisiilor de carbon este vitala pentru supravietuirea speciei umane

Limitarea emisiilor de carbon este vitala pentru supravietuirea speciei umane. Implicatiile pentru bugetele publice sunt inevitabile si vor reclama schimbari semnificative in structura cheltuielilor publice si cresterea veniturilor publice.

Economiile mai fragile sunt cele care au bugete mai putin robuste, cu venituri joase. Iar din acest punct de vedere, Romania este la coada UE, cu venituri fiscale in jur de 27% din PIB, fata de o medie de cca 41,1% din PIB in UE. Problematica economica a schimbarilor climatice, impactul sever asupra bugetelor publice si private, sunt mult subestimate in dezbaterile de la noi.

Anul 2021 trebuie sa fie primul an al corectiei macroeconomice in Romania

Bugetul pentru acest an avea ca tinta un deficit cash de 7,16%, respectiv un deficit pe ESA de 8,28% din PIB. Rectificarea vine cu o tinta de deficit cash de 7,13%, marginal sub cea programata initial. Ajustarea din acest an are loc pe fondul unei reveniri, al unui rebound economic puternic si este insotita de cresterea considerabila a veniturilor bugetului public.

Tocmai de aceea, este necesar ca executia bugetara in acest an sa consemneze un deficit sub 7% din PIB, pentru a ajuta consolidarea din anii ce vin. Romania este si sub incidenta procedurii de deficit excesiv. Bugetul din 2021 a fost construit pe o rata de crestere reala de 4,3% cu un deflator de 2,8%. Cum rata de crestere asumata la rectificare este de 7,0% si cu un deflator de 4,0%, ar fi fost necesar ca mare parte din castigurile suplimentare de venituri sa contribuie la reducerea deficitului bugetar.

Cand o economie are o revenire atat de puternica, cand veniturile bugetare cresc si ele (intrand in visteria statului si plati amanate in 2020), este legitima intrebarea: de ce se aloca toate resursele suplimentare pentru cresterea cheltuielilor bugetare stiind ca avem o corectie mare de facut in perioada 2021-2024?

Testul major pentru corectia bugetara va fi anul 2022

Testul major pentru corectia bugetara va fi anul 2022, cand se va simti necesara reducere a impulsului fiscal (devine negativ in fapt) in conjunctie cu intarirea politicii monetare si efecte ale derapajului bugetar din acest an. Romania se singularizeaza in regiune, in UE, prin dezechilibre ale balantei externe, fie cea comerciala, fie cea de cont curent; este un dezechilibru care s-a structuralizat si care necesita finantare si prin indatorare (cca 30% din finantarea deficitului de cont curent s-a realizat prin indatorare in ultimii ani). In 2021 asistam deja la o crestere puternica a deficitului comercial, a celui de cont curent - care probabil va depasi 6% din PIB in acest an.

Dezechilibrul bugetar, impreuna cu cel al balantei de plati este o combinatie nefavorabila. Corectia deficitului bugetar in anii urmatori trebuie judecata si din acest punct de vedere. Ca sa avem o crestere economica reala respectabila, robusta, in anii urmatori este nevoie de atragere masiva de fonduri europene, care pot fi un piston puternic pentru a atenua impactul contractionist al masurilor de corectie a deficitului bugetar. Este un aspect pe care multi il neglijeaza in dezbaterea publica. Banii din CFM si prin Mecanismul de Redresare si Rezilienta inseamna circa 80 de miliarde euro.

Sunt resurse "tari" destinate investitiilor si modernizarii, care pot ajuta enorm economia noastra, avand in vedere provocarile extraordinare din anii ce vin – inclusiv impactul foarte sever al schimbarilor climatice.

Fondurile europene pot ajuta restructurarea economiei (tranzitia verde), pot stimula reforme necesare si cresterea competitivitatii, pot ajuta corectia macroeconomica. Sunt aspecte care au fost adesea subliniate in documente ale CF.

Incertitudini mari persista in 2021, intre care unele deriva din mersul pandemiei, altele fiind generate de riscuri neconventionale (gen atacuri informatice) si tensiuni, crize geopolitice – care au efecte economice.

Avertismentele expertilor

Schimbarile climatice vor incorda tot mai mult bugetele publice si private in anii viitori. Economiile fragile, cu bugete putin robuste (ilustrate si de venituri joase) pot fi usor coplesite de socuri adverse si crize viitoare. Din cauza unor neajunsuri in politica fiscala de-a lungul anilor, Romania este la coada UE in privinta veniturilor bugetare, cu venituri fiscale (inclusiv contributii) in jur de 27% din PIB fata de media de 41,1% in UE in 2020.

Bugetul pentru acest an avea ca tinta initiala un deficit cash de 7,16%, respectiv un deficit pe ESA de 8,28% din PIB. Rectificarea vine cu o tinta de deficit cash de 7,13%, marginal sub cea programata initial.

Revizuirea de amploare a veniturilor bugetare (crestere de 17,6 miliarde lei) din proiectul de rectificare are doua surse principale: incorporarea recuperarii impozitelor amanate la plata de catre companii in prognoza de venituri (neluate in considerare initial ca urmare a unei abordari conservatoare a MF) si revizuirea favorabila a cadrului macroeconomic – crestere economica prognozata de 7% fata de prognoza initiala de 4,3%.

CF apreciaza drept plauzibila prognoza actualizata a veniturilor bugetare, mai putin sumele provenind din inchirierea benzilor de frecventa (2,5 mld. lei, respectiv 0,21% din PIB) asupra carora apreciem ca exista riscuri relevante ca aceste venituri sa nu se realizeze. Se cuvine a fi subliniat caracterul temporar (engl. one-off) al sumelor recuperate din impozitele aferente anului anterior amanate la plata de agentii economici, cuantumul acestora pentru anul in curs fiind unul ridicat (circa 10 mld. lei).

Pe partea de cheltuieli bugetare are loc o majorare de proportii (+21,4 miliarde lei) comparativ cu parametrii aprobati prin proiectul de buget, cauzele principale fiind suplimentarile la cheltuieli de capital, alte transferuri, bunuri si servicii, cheltuieli de personal si asistenta sociala. Se manifesta astfel un derapaj major pe partea de cheltuieli bugetare avand drept explicatii principale incapacitatea de a le tine sub control, o subbugetare in constructia bugetara initiala si cresteri de preturi peste asteptari la bunuri si servicii achizitionate de stat.

CF identifica o sub-bugetare la nivelul cheltuielilor de asistenta sociala in cuantum de 0,3 pp din PIB si riscuri de depasire a anvelopei bugetare pentru cheltuielile de personal si cele cu bunuri si servicii.

Considerand nerealizarea probabila a veniturilor din inchirierea benzilor de frecventa 5G si necesarul suplimentar identificat de CF la nivelul cheltuielilor cu asistenta sociala, rezulta un ecart nefavorabil in cuantum de circa 0,5% din PIB fata de noua estimare de deficit bugetar de 7,13% din PIB, care reclama masuri suplimentare pentru respectarea acesteia.

Proiectul de rectificare bugetara slabeste consolidarea bugetara asa cum era anuntata pentru anul 2021. Soliditatea constructiei bugetare programate la rectificare este inferioara celei aferente proiectului de buget, chiar daca nivelul tintit al deficitului bugetar (7,13% din PIB) este apropiat de cel initial (7,16% din PIB).

In conditiile evolutiei mai favorabile a economiei si a cuantumului mai ridicat al veniturilor provenind din recuperarea impozitelor amanate la plata, un nivel optim si realizabil al tintei de deficit bugetar ar fi trebuit, in opinia CF, sa fie, semnificativ sub 7% din PIB - in jurul valorii de 6,5% din PIB. Un asemenea nivel nu este plauzibil sa fie atins, dat fiind derapajul major pe partea de cheltuieli bugetare.

Este de judecat si oportunitatea unor noi cheltuieli de investitii din resurse proprii ale bugetului public in conditiile unui deficit bugetar ridicat si a stringentei consolidarii bugetare din urmatorii ani.

Aceasta rectificare bugetara este singulara in istoria rectificarilor evaluate de Consiliul fiscal, din 2010 pana in prezent, prin magnitudinea rectificarii pozitive a veniturilor si cheltuielilor bugetare (cresterea acestora fiind de aproximativ 4,8% fata de valorile propuse anterior). In prezenta rectificare, sume mai mari decat sporul veniturilor programate sunt alocate cheltuielilor.

In conditiile in care o parte a acestor venituri este temporara (cel putin cele amanate la plata din 2020), iar o alta parte este datorata dinamicii ciclice favorabile a economiei, CF considera ca alocarea de venituri, in cadrul rectificarii, comporta riscuri considerabile, ce se pot materializa prin evolutii economice defavorabile viitoare, la nivel intern si international. Mai mult, aceste venituri, unele fara caracter permanent, finanteaza, intro proportie importanta, cheltuieli bugetare permanente, ceea ce accentueaza riscurile aferente sustenabilitatii pozitiei fiscale a sectorului public.

Ajustarea tintelor de deficit exclusiv prin restrictivitate la nivelul cheltuielilor bugetare are o probabilitate de realizare foarte redusa, misiunea consolidarii bugetare doar pe cheltuieli putand fi, in anumite conditii, iluzorie, cu efecte adverse in privinta sustenabilitatii finantelor publice.

Situatia bugetului public din Romania, fata de majoritatea tarilor din UE, este problematica

Situatia bugetului public din Romania, fata de majoritatea tarilor din UE, este problematica din mai multe ratiuni: a) deficit structural de cca 5% din PIB in Romania la inceput de pandemie; b) multe din tarile membre ale UE au pornit cu deficite structurale relativ reduse, sau inexistente, in criza pandemica si, mai mult, au aplicat masuri temporare, care isi epuizeaza efectul asupra deficitului bugetar efectiv aproape de la sine, ceea ce duce la revenirea acestui deficit in apropierea celui structural anterior crizei pandemice; c) in cazul Romaniei ajustarea fiscala este un proces intins pe mai multi ani, si are, implicit, un efect de majorare substantiala a datoriei publice, care induce riscuri de sustenabilitate in crestere; d) lipsa acuta de spatiu fiscal (generata si de un nivel foarte jos al veniturilor fiscale/bugetare) expune economia Romaniei la riscul de a nu putea interveni in cazul unor noi momente de mare tensiune pe plan intern si pe plan international – induse de datoriile mari in lume, un nou val al pandemiei, impactul schimbarilor climatice, tensiuni geopolitice si alte crize etc.

O inasprire a politicii monetare interne si pe plan extern, la nivelul principalelor banci centrale din tarile dezvoltate, poate agrava riscurile de finantare, prin reducerea ofertei de fonduri, cresterea costului acestora si o inrautatire a perceptiei in ceea ce priveste riscul activelor emise de entitatile/institutiile romanesti. Deja sunt semne ale inceputului de inasprire a politicii monetare de catre unele banci centrale importante.

Experienta nationala si internationala arata ca realizarea unei consolidari bugetare si ajustari fiscale in conditiile unui set de politici contractioniste (indeosebi a unei politici monetare restrictive) este mult mai dificila si dureroasa.

O ajustare fiscala in ritm insuficient face ca nivelul de deficit necesar stabilizarii datoriei publice in PIB sa fie din ce in ce mai constrangator, si, totodata, mai greu de realizat pe orizontul de timp programat.

Romania se singularizeaza in regiune, in UE, prin dezechilibre mari ale balantei externe. Datele pe prima jumatate a anului 2021 in ceea ce priveste balanta de plati arata o crestere a deficitului contului curent cumulat ianuarie-iunie 2021, in raport cu cel cumulat in aceeasi perioada a anului trecut, de 73,5% (de la 4,1 mld. euro la 7,0 mld. euro), deficitul de cont curent indreptandu-se probabil catre depasirea pragului de 6% din PIB in acest an. Dezechilibrul extern in crestere este determinat, preponderent, de conduita politicii fiscal-bugetare. De aceea, reducerea vulnerabilitatilor externe, in special prin inversarea conduitei politicii fiscal-bugetare, de la stimulativa la restrictiva, este reclamata si de aceste date.

Acoperirea deficitelor din fluxuri prin indatorare se poate constitui si intr-un generator de riscuri pentru sustenabilitatea pozitiei externe a economiei romanesti. Din aceste motive, coroborate cu prognoza CNSP a unui deficit extern in reducere semnificativa – dar fara a specifica factorii determinanti – putem conchide ca informatiile curente ridica, cu stringenta, problema ajustarii dezechilibrelor economiei romanesti.

Este dificil de imaginat realizarea consolidarii bugetare in absenta cresterii veniturilor fiscale cu cateva procente din PIB - la peste 30% din PIB. Aceasta crestere poate proveni din: imbunatatirea eficientei colectarii (inclusiv prin digitalizare), largirea bazei de impozitare, ingustarea exceptiilor si portitelor care abat in sens negativ taxele platite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea ferma a evaziunii fiscale, a concurentei fiscale neloiale si a „optimizarii” ratelor de impozitare/taxare.

Ca sa avem o crestere economica reala respectabila, robusta, este nevoie de atragere masiva de fonduri europene, care pot fi un piston puternic pentru a atenua impactul contractionist al masurilor de corectie a deficitului bugetar. Fondurile europene pot ajuta restructurarea economiei (tranzitia verde), pot stimula reforme necesare si cresterea competitivitatii, pot ajuta corectia macroeconomica. Sunt aspecte ce au fost adesea subliniate in documente ale CF.

Atragerea de finantare din resursele U,E care sa inlocuiasca pe cat posibil din utilizarea resurselor bugetare proprii, ar ajuta la crearea de spatiu fiscal. Atragerea fondurilor europene se constituie intr-o conditie sine-qua-non a unei politici fiscal-bugetare si economice sustenabile, care sa amelioreze bonitatea financiara a Romaniei.

Analiza de perspectiva a bugetului public trebuie sa tina cont de provocari extraordinare, precum impactul schimbarilor climatice, care vor pune presiune mare pe bugetul public. Cu atat mai mult este nevoie de cresterea veniturilor fiscale/bugetare.

Un impact asupra bugetului public va fi si din cauza situatiei pe piata autohtona a energiei (intre altele, nevoia de a sustine consumatorii vulnerabili).

Test sever pentru corectia bugetara va fi anul 2022, cand se va simti inevitabila reducere a impulsului fiscal in conjunctie cu intarirea politicii monetare, ca si efecte ale derapajului bugetar din acest an. Deficitul bugetar (cash, ESA, structural) ar trebui fie in jur de 3% din PIB in 2024, conform programului de corectie asumat de Guvern si convenit cu CE. In octombrie acest an, Guvernul trebuie sa trimita la Bruxelles un set de masuri care sa concretizeze planul de corectie macroeconomica. Este de amintit ca Romania este sub incidenta procedurii de deficit excesiv (PDE).

Consolidarea bugetara este esentiala pentru stabilizarea nivelului datoriei publice, pentru stabilitatea monedei nationale, pentru stabilitatea economica a Romaniei.

"Aceasta rectificare bugetara este singulara, in istoria rectificarilor evaluate de Consiliul fiscal, din 2010 pana in prezent"

"Aceasta rectificare bugetara – prima aferenta anului 2021 – este singulara, in istoria rectificarilor evaluate de Consiliul fiscal, din 2010 pana in prezent, atat prin magnitudinea rectificarii pozitive a veniturilor si cheltuielilor bugetare (cresterea acestora fiind de aproximativ 4,8% fata de valorile propuse anterior ), cat si prin procentul de alocare a sporului de venituri catre cheltuieli. Astfel, in prezenta rectificare, sume mai mari decat sporul veniturilor programate sunt alocate cheltuielilor, raportul influentelor rectificarii pe venituri si cheltuieli fiind de 121%, ceea ce arata ca toate veniturile suplimentare, precum si noi imprumuturi, urmeaza a suplimenta cheltuielile bugetare. In conditiile in care o parte a acestor venituri este temporara (cel putin cele amanate la plata din 2020), iar o alta parte este datorata dinamicii ciclice favorabile a economiei, CF considera ca prezenta alocare de venituri, in cadrul rectificarii, comporta riscuri considerabile, ce se pot materializa prin evolutii economice defavorabile viitoare la nivel intern si international. Mai mult, aceste venituri, unele fara caracter permanent, se regasesc, intr-o proportie importanta, in cheltuieli bugetare permanente, ceea ce accentueaza riscurile aferente sustenabilitatii pozitiei sectorului public", a mai transmis Consiliul.

"Actuala rectificare este una din cele mai substantiale, din punct de vedere al variatiei cheltuielilor raportate la PIB (+1,8pp), aceasta ridicand problema slabiciunii procesului de programare bugetara, precum si a disciplinei in executia bugetara. Aceste probleme sunt cu atat mai acute intrucat constatarile CF (referitoare la proiectul initial de buget), in privinta cheltuielilor cu bunuri si servicii si a celor de asistenta sociala, desi vizate de noi alocari, evidentiaza noi riscuri de sub-bugetare si chiar sub-bugetari, ce au potentialul de a majora suplimentar deficitul bugetar final, ceteris paribus.

In plus, restrictivitatea pe care CF miza in opinia privind proiectul de buget initial in privinta cheltuielilor de personal, in vederea incadrarii in plafoanele propuse, indica, conform executiei la primul semestru, o dinamica mai alerta a acestor cheltuieli, ceea ce arata slabiciuni in constructia, programarea si disciplina executiei bugetare.

Toate aceste elemente par a indica faptul ca ajustarea tintelor de deficit exclusiv prin restrictivitate la nivelul cheltuielilor bugetare, asa cum propune Executivul, are o probabilitate de realizare foarte redusa, misiunea consolidarii bugetare doar pe cheltuieli putand fi, in anumite conditii iluzorie, cu efecte adverse in privinta sustenabilitatii finantelor publice.

Precum in alte documente ale sale, CF pledeaza pentru cresterea semnificativa a veniturilor fiscale si bugetare, care sa ajute consolidarea bugetara si sa mareasca robustetea bugetului public", a mai transmis Consiliul.

"Chiar in lipsa materializarii unor riscuri, situatia bugetului public din Romania fata de majoritatea tarilor din UE"

Chiar in lipsa materializarii unor riscuri, situatia bugetului public din Romania fata de majoritatea tarilor din UE este problematica, din mai multe ratiuni:

a) multe din tarile membre ale UE au pornit cu deficite structurale relativ reduse, sau inexistente, in criza pandemica si, mai mult, au aplicat masuri temporare, care isi epuizeaza efectul asupra deficitului bugetar efectiv aproape de la sine, ceea ce duce la revenirea acestui deficit in apropierea celui structural anterior crizei pandemice;
b) in cazul Romaniei ajustarea fiscala este un proces intins pe mai multi ani, si are, implicit, un efect de majorare substantiala a datoriei publice, care induce riscuri de sustenabilitate in crestere;

c) lipsa acuta de spatiu fiscal (generata si de un nivel foarte jos al veniturilor fiscale/bugetare) expune economia Romaniei la riscul de a nu putea interveni in cazul unor noi momente de mare tensiune pe plan intern si pe plan international – induse de datoriile mari in lume, un nou val al pandemiei, impactul schimbarilor climatice etc.

Mai mult, politica fiscala, pe langa imposibilitatea unei actiuni eficace in aceasta eventualitate, vulnerabilizeaza si pozitia externa a Romaniei, consumand si din spatiul de actiune prin politica monetara, al altor instrumente. Si acest motiv, precum si cele expuse anterior subliniaza nevoia amorsarii cat mai ferme si credibile a procesului de consolidare a finantelor publice – pentru a asigura partenerii internationali ai Romaniei, inclusiv investitorii, de sustenabilitatea pozitiei sectorului public, conditie a sustenabilitatii pozitiei investitionale internationale a Romaniei – determinata si de sectorul public, dar si de cel privat".

Principalele concluzii ale Consiliului:

Revizuirea de amploare a veniturilor bugetare (crestere de 17,6 miliarde lei) din proiectul de rectificare are doua surse principale: incorporarea recuperarii impozitelor amanate la plata de catre companii in prognoza de venituri (neluate in considerare initial ca urmare a unei abordari conservatoare a MFP) si revizuirea favorabila a cadrului macroeconomic – crestere economica prognozata de 7% fata de prognoza initiala de 4,3%.

CF apreciaza drept plauzibila prognoza actualizata a veniturilor bugetare, mai putin sumele provenind din inchirierea benzilor de frecventa (2,5 mld. lei, respectiv 0,21% din PIB) asupra carora apreciem ca exista riscuri relevante ca aceste venituri sa nu se realizeze. Se cuvine a fi subliniat caracterul temporar (engl. one-off) al sumelor recuperate din impozitele aferente anului anterior amanate la plata de agentii economici, cuantumul acestora pentru anul in curs fiind unul ridicat (circa 10 mld. lei).

Pe partea de cheltuieli bugetare, are loc o majorare de proportii (+21,4 miliarde lei) comparativ cu parametrii aprobati prin proiectul de buget, cauzele principale fiind suplimentarile cheltuielilor de capital, alte transferuri, bunuri si servicii, cheltuieli de personal si asistenta sociala. Se manifesta astfel un derapaj major pe partea de cheltuieli bugetare avand drept explicatii principale incapacitatea de a tine sub control cheltuielile, o sub-bugetare in constructia bugetara initiala si cresteri de preturi peste asteptari la bunurile si serviciile achizitionate de stat.

CF identifica o sub-bugetare la nivelul cheltuielilor de asistenta sociala in cuantum de 0,3 pp din PIB si riscuri de depasire a anvelopei bugetare pentru cheltuielile de personal si cele cu bunuri si servicii.

Considerand nerealizarea probabila a veniturilor din inchirierea benzilor de frecventa 5G si necesarul suplimentar identificat de CF la nivelul cheltuielilor cu asistenta sociala, rezulta un ecart nefavorabil in cuantum de circa 0,5% din PIB fata de noua estimare de deficit bugetar de 7,13% din PIB care reclama masuri suplimentare pentru respectarea acesteia.

Proiectul de rectificare bugetara slabeste consolidarea bugetara asa cum era anuntata pentru anul 2021. Soliditatea constructiei bugetare programate la rectificare este inferioara celei aferente proiectului de buget, chiar daca nivelul tintit al deficitului bugetar (7,13% din PIB) este apropiat de cel initial (7,16% din PIB).

In conditiile evolutiei mai favorabile a economiei si a cuantumului mai ridicat al veniturilor provenind din recuperarea impozitelor amanate la plata, un nivel optim si realizabil al tintei de deficit bugetar ar fi trebuit sa fie, in opinia CF, semnificativ sub 7% din PIB - in jurul valorii de 6,5% din PIB. Un asemenea nivel nu este plauzibil sa fie atins, dat fiind derapajul major pe partea de cheltuieli bugetare.

Este de judecat si oportunitatea unor noi cheltuieli de investitii din resurse proprii ale bugetului public in conditiile unui deficit bugetar ridicat si stringentei consolidarii bugetare din urmatorii ani.

Aceasta rectificare bugetara este singulara in istoria rectificarilor evaluate de Consiliul fiscal, din 2010 pana in prezent, prin magnitudinea rectificarii pozitive a veniturilor si cheltuielilor bugetare (cresterea acestora fiind de aproximativ 4,8% fata de valorile propuse anterior). In prezenta rectificare, sume mai mari decat sporul veniturilor programate sunt alocate suplimentarii cheltuielilor.

In conditiile in care o parte a acestor venituri este temporara (cel putin cele amanate la plata din 2020), iar o alta parte este datorata dinamicii ciclice favorabile a economiei, CF considera ca alocarea de venituri, in cadrul rectificarii, comporta riscuri considerabile, ce se pot materializa prin evolutii economice defavorabile viitoare la nivel intern si international. Mai mult, aceste venituri, unele fara caracter permanent, se regasesc, intro proportie importanta, in cheltuieli bugetare permanente, ceea ce accentueaza riscurile aferente sustenabilitatii pozitiei fiscale a sectorului public.

Ajustarea tintelor de deficit exclusiv prin restrictivitate la nivelul cheltuielilor bugetare – prin diminuarea ponderii in PIB a acestora - are o probabilitate de realizare foarte redusa, misiunea consolidarii bugetare doar pe cheltuieli putand fi, in anumite conditii, iluzorie, cu efecte adverse in privinta sustenabilitatii finantelor publice.

Situatia bugetului public din Romania, fata de majoritatea tarilor din UE, este problematica din mai multe ratiuni: a) deficit structural de cca 5% din PIB in Romania la inceput de pandemie; b) multe din tarile membre ale UE au pornit cu deficite structurale relativ reduse, sau inexistente, in criza pandemica si, mai mult, au aplicat masuri temporare, care isi epuizeaza efectul asupra deficitului bugetar efectiv aproape de la sine, ceea ce duce la revenirea acestui deficit in apropierea celui structural anterior crizei pandemice; c) in cazul Romaniei ajustarea fiscala este un proces intins pe mai multi ani, si are, implicit, un efect de majorare substantiala a datoriei publice, care induce riscuri de sustenabilitate in crestere; d) lipsa acuta de spatiu fiscal (generata si de un nivel foarte jos al veniturilor fiscale/bugetare) expune economia Romaniei la riscul de a nu putea interveni in cazul unor noi momente de mare tensiune pe plan intern si pe plan international – induse de datoriile mari in lume, un nou val al pandemiei, impactul schimbarilor climatice, tensiuni geopolitice si alte crize, etc.

O inasprire a politicii monetare interne si pe plan extern, la nivelul principalelor banci centrale din tarile dezvoltate, poate agrava riscurile de finantare, prin reducerea ofertei de fonduri, cresterea costului acestora si o inrautatire a perceptiei in ceea ce priveste riscul activelor emise de entitatile/institutiile romanesti. Deja sunt semne ale inceputului de inasprire a politicii monetare de catre unele banci centrale importante.

Experienta nationala si internationala arata ca realizarea unei consolidari bugetare si ajustari fiscale in conditiile unui set de politici contractioniste (indeosebi a unei politici monetare restrictive) este mult mai dificila si dureroasa.

O ajustare fiscala in ritm insuficient face ca nivelul de deficit necesar stabilizarii datoriei publice in PIB sa fie din ce in ce mai constrangator, si, totodata, mai greu de realizat pe orizontul de timp programat.

Romania se singularizeaza in regiune, in UE, prin dezechilibre mari ale balantei externe. Datele pe prima jumatate a anului 2021 in ceea ce priveste balanta de plati arata o crestere a deficitului contului curent cumulat ianuarie-iunie 2021, in raport cu cel cumulat in aceeasi perioada a anului trecut, de 73,5% (de la 4,1 mld. euro la 7,0 mld. euro), deficitul de cont curent indreptandu-se probabil catre depasirea pragului de 6% din PIB in acest an. Dezechilibrul extern in crestere este determinat, preponderent, de conduita politicii fiscal-bugetare. De aceea, reducerea vulnerabilitatilor externe, in special prin inversarea conduitei politicii fiscal-bugetare, de la stimulativa la restrictiva este reclamata si de aceste date.

Acoperirea deficitelor din fluxuri prin indatorare se poate constitui si intr-un generator de riscuri pentru sustenabilitatea pozitiei externe a economiei romanesti. Din aceste motive, coroborate cu prognoza CNSP a unui deficit extern in reducere semnificativa – dar fara a specifica factorii determinanti – putem conchide ca informatiile curente ridica cu stringenta problema ajustarii dezechilibrelor economiei romanesti.

Este dificil de imaginat realizarea consolidarii bugetare in absenta cresterii veniturilor fiscale cu cateva procente din PIB - la peste 30% din PIB. Aceasta crestere poate proveni din: imbunatatirea eficientei colectarii (inclusiv prin digitalizare), largirea bazei de impozitare, ingustarea exceptiilor si portitelor care abat in sens negativ taxele platite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea ferma a evaziunii fiscale, a concurentei fiscale neloiale si a „optimizarii” ratelor de impozitare/taxare.

Ca sa avem o crestere economica reala respectabila, robusta, este nevoie de atragere masiva de fonduri europene, care pot fi un piston puternic pentru a atenua impactul contractionist al masurilor de corectie a deficitului bugetar. Fondurile europene pot ajuta restructurarea economiei (tranzitia verde), pot stimula reforme necesare si cresterea competitivitatii, pot ajuta corectia macroeconomica. Sunt aspecte ce au fost adesea subliniate in documente ale CF.

Atragerea de finantare din resursele UE care sa inlocuiasca pe cat posibil din utilizarea resurselor bugetare proprii ar ajuta la crearea de spatiu fiscal. Atragerea fondurilor europene se constituie intr-o conditie sine-qua-non a unei politici fiscal-bugetare si economice sustenabile, care sa amelioreze bonitatea financiara a Romaniei.

Analiza de perspectiva a bugetului public trebuie sa tina cont de provocari extraordinare, precum impactul schimbarilor climatice, care vor pune presiune mare pe bugetul public. Cu atat mai mult este nevoie de cresterea veniturilor fiscale/bugetare.

Un impact asupra bugetului public va fi si din cauza situatiei pe piata autohtona a energiei (intre altele nevoia de a sustine consumatorii vulnerabili).

Test sever pentru corectia bugetara va fi anul 2022, cand se va simti inevitabila reducere a impulsului fiscal in conjunctie cu intarirea politicii monetare, ca si efecte ale derapajului bugetar din acest an. Deficitul bugetar (cash, ESA, structural) ar trebui fie in jur de 3% din PIB in 2024, conform programului de corectie asumat de Guvern si convenit cu CE. In octombrie acest an, Guvernul trebuie sa trimita la Bruxelles un set de masuri care sa concretizeze planul de corectie macroeconomica. Este de amintit ca Romania este sub incidenta procedurii de deficit excesiv (PDE).

Consolidarea bugetara este esentiala pentru stabilizarea nivelului datoriei publice, pentru stabilitatea monedei nationale, pentru stabilitatea economica a Romaniei.

DOCUMENTUL integral publicat de Consiliul Fiscal, poate fi consultat >>> AICI <<<