Deficitul comertului international al Romaniei a crescut cu 8,3%, la peste 6,3 miliarde Euro
deficit cont curentdeficit comert internationalinflatie 2018exporturiimporturiconsum importbnr
In prima parte a anului, deficitul comercial al Romaniei a depasit 6,3 miliarde de euro. Acest lucru scoate la lumina o competivitatea scazuta a economiei romanesti, alaturi de un consum bazat pe produse de import.
In perioada 1 ianuarie -30 iunie 2018, exporturile au fost de 33.97 miliarde euro, in timp ce importurile au depasit cu putin 40 de miliarde de euro, arata datele publicate de Institutul National de Statistica. In cazul alimentelor si animalelor, importurile au fost mai mari decat exporturile cu peste 1,1 miliarde de euro.
Companiile romanesti care exporta sunt mult prea putine, si se confrunta cu probleme pe piata interna, ceea ce le reduce din performante pe pietele internationale. Lipsa infrastructurii rutiere adecvate, costurile ridicate, povara fiscala, dar si instabilitatea politica fac din companiile romanesti niste jucatori slabi la nivel international.
Tara noastra are doar 25.000 de companii exportatoare, iar in primii 100 de exportatori doar 4 sunt companii private cu capital local. In acelasi timp, Germania are peste 300.000 de companii exportatoare, acestea producand in primele 6 luni un excedent comercial de peste 121 miliarde de euro.
Ce este deficitul comertului international?
Deficitul comercial este un indicator economic ce indica existenta unei balante comerciale negative, in care importurile unei tari depasesc exporturile sale. Un deficit comercial este echivalent cu o scurgere a monedei nationale pe pietele externe. Acesta mai este cunoscut si sub denumirea de deficit de cont curent.
BNR a lansat miercuri si un raport privind inflatia. Iata ce spune acesta:
1. Exporturile de bunuri si servicii au continuat sa se extinda intr-un ritm alert (8 la suta, variatie reala), dinamici relativ consistente fiind anticipate si pentru perioada imediat urmatoare, chiar daca este posibil ca tractiunea cererii externe sa se atenueze, in conditiile in care evolutiile sub asteptari din primul trimestru al anului si incertitudinile asociate accentuarii tendintelor protectioniste pe plan international au condus la revizuiri descendente ale proiectiilor privind cresterea economica a principalilor parteneri comerciali. Dincolo de nivelul inca solid al prognozelor pe termen scurt privind ritmul activitatii economice din zona euro, indicii in sensul rezilientei exporturilor ofera portofoliul comenzilor externe adresate companiilor industriale autohtone: atenuarea dinamicii reale din lunile februarie si martie s-a intrerupt in aprilie 2018.
2. Livrarile de bunuri pe pietele externe s-au majorat cu 8,1%, aportul dominant revenind in continuare vanzarilor efectuate de companiile producatoare de mijloace de transport, masini, echipamente, aparatura de masura si control, echipamente electrice. La nivelul sectorului auto, volumul exporturilor a avansat cu 17 la suta, cu sustinere din partea productiei de componente integrate in lanturile internationale, dar mai ales a exporturilor de autovehicule, care s-au majorat cu aproape o treime, explicand circa 60% din cresterea intregului sector. O contributie suplimentara la cresterea exporturilor a revenit materiilor prime agricole (in special plante oleaginoase si cereale), pe fondul productiei vegetale remarcabile din anul 2017, dar si produselor farmaceutice, petroliere si chimice, in acest din urma caz producatorii autohtoni inregistrand castiguri de cota pe pietele externe, inclusiv ca urmare a inchiderii unor companii de profil la nivel european.
3. Importurile de bunuri si servicii si-au pastrat dinamica alerta in trimestrul I 2018 (11,5% in termeni reali), pe fondul cresterii inca robuste a absorbtiei interne (5,8%) si al avansului amplu al exporturilor. Temperarea cererii de consum s-a regasit la nivelul achizitiilor din exterior (inclusiv autovehicule), care au continuat totusi sa avanseze cu peste 8 la suta in termeni anuali. In schimb, intensificarea investitiilor tehnologice a impulsionat importurile de bunuri de capital (+14 %), in special constructii metalice, masini si echipamente.
4. O usoara accelerare de ritm au inregistrat si achizitiile de bunuri intermediare, contributii mai importante revenind importurilor de petrol in vederea prelucrarii in capacitatile locale, precum si celor destinate procesului de productie din ramuri industriale integrate in lanturile de valoare adaugata (cum este cazul componentelor auto).
5. In aceste conditii, evolutia balantei bunurilor ramane preocupanta, deficitul sau adancindu-se in intervalul ianuarie-mai 2018 cu 14,5% comparativ cu perioada similara din 2017. Mai mult, incasarile nete din servicii internationale au scazut usor (in principal pe seama preferintei in crestere a populatiei pentru servicii externe de turism si transport), astfel incat contraponderea oferita dezechilibrului extern al bunurilor a coborat la 65 la suta (fata de 79 la suta in lunile ianuarie-mai 2017).
Sursa foto: unsplash.com
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML