De la OUG 13 la dilema Romaniei: furam impreuna sau nu furam deloc? Scurt tratat de delegiferare a deviantei

De la OUG 13 la dilema Romaniei: furam impreuna sau nu furam deloc? Scurt tratat de delegiferare a deviantei economieoug 13legeliviu dragneapsd

Dupa ce ne-am impresionat pe noi insine si pe europeni printr-o actiune eficienta impotriva acelora care vor sa legitimeze devianta (OUG 13), dupa ce am devenit un caz exemplar, ne-am retras. Cred ca am facut-o cam devreme. Poate ca acest lucru tine de nivelul nostru actual de intelegere. Si suntem din nou intr-un pericol mortal!
Frederic Bastiat

Pentru Frederic Bastiat (1801-1850), de la nasterea sa omul are trei drepturi fundamentale: dreptul de a-si dezvolta personalitatea proprie, dreptul de a fi liber si dreptul la proprietate. In aceasta perspectiva orice lege buna, naturala, are ca functiune doar organizarea colectiva (prin manifestarea fortei colective) a dreptului individual la apararea personalitatii proprii, a libertatii individuale si a proprietatii proprii. O lege buna este, prin urmare, defensiva. Statul ideal, in viziunea lui Bastiat, se amesteca putin in viata privata a oamenilor cu personalitati distincte, liberi si proprietari de bunuri care sa le asigure o viata decenta.

Numai ca, pentru a exista acest stat ideal, totul ar trebui sa se bazeze pe munca asidua a fiecarui individ in parte. Acest lucru, se pare, nu este tocmai natural. Inclinatia naturala a oamenilor este, dimpotriva, aceea de a-si dori sa traiasca si sa prospere pe cheltuiala muncii altora. Aceasta inclinatie fatala isi are originile tot in natura umana. Exista un instinct primitiv, universal, care-l impinge pe om sa-si satisfaca dorintele cu cele mai mici dureri posibile. Ori, munca este perceputa ca o durere, iar furtul, nu. Cand poate fi stopat furtul, prin lege? Bastiat ne spune: atunci cand el devine mai dureros si mai periculos decat munca cinstita.

Ei bine, atunci cand se incearca legiferarea furtului oamenii se revolta, spune Bastiat. “Cand furtul este organizat prin lege, in profitul celor care fac legea, toate clasele furate incearca, prin mijloace pasnice sau revolutionare, sa intre in actul de elaborare a legilor”. Aici insa, intervine o “bubita”. “In functie de gradul lor de iluminare (sau educatie, as spune eu), aceste clase furate isi pot propune doua obiective complet diferite: fie ca vor sa stopeze furtul legiferat, fie ca vor sa beneficieze si ei de legiferarea furtului”.

Noi, romanii, ne-am revoltat, spre stima noastra de sine si a Europei, si am blocat o mostra evidenta de legiferare a depenalizarii infractiunilor penale – celebrul OUG 13. Dupa aceea am disparut. Si apar, zilnic, noi tentative de a construi noi legi, de acelasi gen. Care este gradul nostru de iluminare, acum, in termenii bastiatieni ?

Michel Foucault

In 1974, Michel Foucault a prezentat pentru prima oara conceptele de biopolitica, bioputere, bioregiune si controlul corpului. S-a intamplat in timpul unei conferinte despre medicina sociala tinuta la Universitatea de Stat din Rio de Janeiro. Intrucat capitalismul a socializat corpul, atunci trebuie sa fim constienti de un lucru: “controlul societatii asupra indivizilor nu se realizeaza numai prin constiinta sau prin ideologie dar si in corp, cu corpul. Pentru societatea capitalista biopolitica patrunde peste tot, in biologic, in somatic, in corporal. Corpul este o realitate biopolitica; medicina este o strategie biopolitica".

Detinatorii puterii nu-si exercita pur si simplu puterea ci, bioputerea (prin controlul corpului cetatenilor). Si nu numai medicina. Orice act de guvernare este circumscris biopoliticii: politica fiscala, de asistenta sociala, de educatie, urbanism, agricola sau de turism. Totul este biopolitica. Cetatenii traiesc in bioregiuni care le satisfac in diferite grade nevoile de dezvoltare corporala sanatoasa si nevoile materiale.

In epoca moderna orice act de guvernare exercita, deci, un control al corpului cetatenilor, prin faptul ca impune anumite tipuri de comportamente. Din cauza faptului ca impun ceva, legile acestui tip de guvernare se abat total de la spiritul legilor pure, corecte, neinvazive visate de Bastiat. Adica legea ca gardian, ca instrument defensiv, menita strict sa apere personalitatea, libertatea si proprietatea fiecarui individ.

Dar daca tot trebuie sa inghitim acest hap amar cum ar trebui sa fie o lege “buna”? Ar trebui sa asigure bunastarea si sanatatea pe termen lung, a cetatenilor (adica sa asigure dezvoltarea durabila a tarii).
Cum se realizeaza acest lucru in Romania de astazi? Si mai ales in ultimele luni de zile? O guvernare buna, ma repet, inseamna asigurarea sanatatii si bunastarii populatiei, pe termen lung.

Situatia in Romania, acum

In acest moment avem mari probleme ca tara: in ceea ce priveste dezvoltarea economica (cea mai saraca tara din UE, impreuna cu Bulgaria), sistemul educatioanal (cele mai slabe rezultate la testul PISA in UE), starea de sanatate a populatiei, speranta de viata (pe ultimul loc in Europa), cei mai multi copii crescuti in saracie din Europa, cel mai mare procent de tineri NEET (neinclusi in educatie, training, piata de munca) din Europa, etc, etc. Fiind vorba de actul de guveranare ca si control al corpului toate aceste probleme s-ar include, de urgenta, pe agenda unor proiecte legislative prioritare.

Locul lor a fost insa ocupat de proiecte de legi si OUG-uri de favorizare a unor categorii minuscule de populatie. Iata cateva dintre ele:

 - OUG 13 – celebru, deja;

- majorarea plafoanelor de cazare pentru ministri si secretari de stat;

- derogare de la Codul penal pentru parlamentari – nu constituie conflict de interese angajarea persoanelor cu care au fost in relatii de munca in ultimii 5 ani;

- proiect de lege privind pedepsirea cu inchisoarea a actiunilor facute in scopul schimbarii ordinii constitutionale ori a ingreunarii sau impiedicarii exercitarii puterii de stat;

- micsorari de impozite pentru societatile care dezvolta turismul pe insule pustii sau in zone geografice retrase - cazinouri, jocuri de noroc;

- legea impozitului forfetar - favorizarea prin scutirea de dari catre buget a unor companii, cu dedicatie;

- primarii si presedintii de Consilii Judetene pot face parte din AGA – modificare lege ANI;

- parlamentarii considerati incompatibili pe anumite functii, pot ocupa alte functii – modificare lege ANI;

- parlamentarii sa fie compatibili cu ocuparea unor functii de conducere in companii-modificare lege ANI;

- primarii pot face parte din CA-urile regiilor autonome;

- parlamentarii pot fi si rectori-modificare lege ANI;

- parlamentarii pot fi si manageri in institutiile de cultura-modificare lege ANI;

- primarii condamnati la inchisoare cu suspendare pot sa-si continue mandatul;
 
- functionarii publici care mai au 3 ani pana la pensie nu pot fi concediati

- exista proiecte de modificare a functionarii sau chiar de desfiintare a DNA-ului;

- exista proiecte de modificare a atributiilor judecatorilor.

- Dan Tapalaga scrie in editorialul sau din 17 martie, pe Hot News.ro (Prioritatile familiei Dragnea, urgentele Romaniei: porci, centre de agrement si abuzul in serviciu):” Presedintele PSD, Liviu Dragnea, pare ca a luat guvernarea pe persoana fizica si ca exercita puterea in beneficiu personal, pentru a-si rezolva diverse probleme. Cum se face oare ca prioritatile absolute ale guvernarii in prima luna de dupa alegeri se suprapun perfect cu interesele familiei Dragnea? Prin ce miracol guvernul legifereaza cel putin in trei situatii  exact in acele domenii de care profita in primul rand liderul PSD sau familia lui? Dupa numai o luna de la instalare, tot guvernul Grindeanu lucreaza parca la bunastarea familiei Dragnea.”

Lucrurile sunt grave si periculoase. Voi incheia tot cu genialul Bastiat:

"Nici o societate nu poate exista pana ce legile nu sunt respectate, intr-un anumit grad. Cel mai sigur mod de a face ca legile sa fie respectate este sa le faci respectabile.

Cand legea si moralitatea se contrazic, cetateanul are alternativa cruda fie de a-si pierde moralitatea, fie de a pierde respectul fata de lege.

Natura legii este sa mentina justitia. Acest lucru este atat de evident incat, in mintile oamenilor, legea si justitia sunt acelasi lucru. Toti avem o foarte puternica inclinatie sa credem ca ca orice lucru legal este si legitim. Credinta este atat de raspandita incat multe persoane isi imagineaza ca lucrurile sunt "juste" numai pentru ca au fost legiferate. Astfel, pentru a face ca furtul sa apara just si sacru pentru multi cetateni este necesar ca legea sa decreteze acest lucru si sa-i sanctioneze pe cei care nu o respecta."


Foto: pixabay.com