Cat recupereaza ANAF din banii furati de marii corupti?
Cand trebuie sa recupereze prejudiciile stabilite de instanta in cazul dosarelor anticoruptie, ANAF are o rata de eficienta extrem de scazuta, undeva sub 10%. Institutia se apara si spune ca, atunci cand se face acest calcul al sumelor recuperate, nu trebuie luati in considerare doar banii lichizi intrati in conturile Statului, mai trebuie puse la socoteala si miile de imobile, terenuri si autoturisme confiscate, care sunt tot active si a caror valoare conteaza si ea.
Ce nu spune insa ANAF-ul este ca aceasta valoare a bunurilor confiscate exista doar pe hârtie. In realitate suma primita de Stat prin vinderea lor este infima si asta deoarece s-au creat deja filiere prin care bunurile in cauza sunt vandute mult sub pret, pentru a reaparea ulterior pe piata neagra si a-i imbogati pe altii.
Iar situatia cea mai clara este in ceea ce priveste imobilele confiscate: desi Statul este noul proprietar, in ele stau in continuare cei condamnati. Teoretic ei nu le mai detin, dar le folosesc exact ca si cum le-ar detine.
Aceasta situatie este posibila deoarece in legislatia romaneasca, dupa pronuntarea hotararii judecatoresti de condamnare, nimeni din sistemul judiciar nu mai verifica ce se intampla mai departe, daca ea intr-adevar este pusa in executare. Intr-un fel, sistemul judiciar merge pe buna credinta. Adica are incredere in puterea executiva ca intr-adevar isi va face treaba. Iar in acest moment, dupa cum vedem, puterea executiva performeaza prost.
Sunt multe masuri pe care ANAF le poate lua relativ usor pentru a creste rata recuperarilor de la 10% la 20%. Cum ar fi, de exemplu, infiintarea unui cont special in care sa se duca doar sumele care provin din confiscari in materie penala, respectiv din recuperarea prejudiciului acolo unde victima este Statul. Existenta unui astfel de cont ar da posibilitatea cunoasterii in timp real a nivelului de executare a hotararilor judecatoresti definitive.
Ar aparea astfel si fonduri pentru suplimentarea personalului sau pentru operatia de evaluare a bunurilor confiscate – doua probleme de care se plange ANAF.
Din pacate insa, asistam practic la un dezinteres major al acestei institutii, al Statului pana la urma, in ceea ce priveste recuperarea acestor bani, dezinteres aflat exact la polul opus fata de zelul (de multe ori abuziv) cu care sunt vanati contribuabilii pentru plata taxelor si impozitelor.
Si frustrarea, evident, e mare, mai ales daca realizam ca, daca in cazul contribuabililor e vorba despre
bani ai lor, pe care (conform legii) ii datoreaza Statului, in cazul marilor penali e vorba despre
bani furati.