Care vor fi consecintele ordonantei taxelor suplimentare. Ce sector economic va avea cel mai mult de suferit
taxe 2019taxa pe lacomielaxe telecomtaxe energieoug taxe suplimentare
Dupa cum v-am prezentat in materialele anterioare, Guvernul pregateste o Ordonanta de Urgenta prin care impune mai multe masuri fiscale, aplicabile de anul viitor. Printre cele mai controversate schimbari se numara taxa pe lacomie, plafonarea pretului la gaze, impozit de 3% pe cifra de afaceri a companiilor energetice, controlul preturilor si pe piata de electricitate si taxarea organizatorilor de jocuri de noroc. Iata ce inseamna aceste masuri pentru Romania si care vor fi consecintele lor la nivel national.
Guvernul a adoptat vineri seara "taxa pe lacomie"
Guvernul a adoptat "taxa pe lacomie", care presupune taxarea bancilor cu o marja fixa din activele financiare, daca dobanda ROBOR depaseste 2%. Proiectul initial prezentat de Guvernul PSD prevedea ca taxarea sa porneasca de la nivelul ROBOR de 1,5%.
"Introducem un mecanism de protejare a populatiei care vrea sa ia credite bancare. La un ROBOR mai mare de 2% va fi taxata orice depasire a acestui nivel. In Romania este cea mai mare diferenta intre dobanda la credite si dobanda la depozite”, a declarat vineri ministrul de Finante, Eugen Teodorovici, in cadrul unei conferinte comune cu Darius Valcov.
Ordonanta prevede o taxare de 0,1% din activele financiare daca se depaseste cu 0,5 puncte procentuale pragul de 2% al Robor, 0,2% din activele financiare daca se depaseste nivelul de referinta cu 1,01-1,5 puncte procentuale, 0,4% din activele financiare daca se depaseste pragul cu 1,51-2 puncte procentuale si la o depasire de peste 2 puncte procentuale a pragului, taxa pe activele financiare va fi de 0,5%, a mai spus Teodorovici.
Propunerea initiala era ca taxa pe active sa fie de 0%, daca nivelul Robor este la 1,5%, de 0,2% din active daca Robor este intre 1,51% si 1,7%, de 0,4% daca Robor este intre 1,71% si 2,5%, de 0,6% daca Robor este intre 2,51% si 3,0% si de 0,9% daca Robor este intre 3,01% si 3,5%.
OUG, masuri impotriva companiilor de stat: Toate companiile din energie vor plati impozit de 3% pe cifra de afaceri
Doua dintre cele mai lovite companii din sectorul energetic de prevederile ordonantei aprobata aseara prin care se introduc anumite taxe in domeniile energetic, telecom si bancar sunt chiar ale statului roman.
Astfel, dupa ultima rectificare din 24 octombrie, Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producator de energie pe baza de carbuni din Romania, va termina anul acesta cu o pierdere de 975,4 milioane de lei la venituri totale de 4,22 de miliarde de lei. Compania avea la jumatatea acestui an 13.200 de angajati. Practic, din nimic, CE Oltenia ar trebui sa scoata 85 de milioane de lei pentru a plati taxa impusa de guvern. Statul roman controleaza CE Oltenia prin Ministerul Energiei.
Mai mult, compania asigura 25% din productia de energie a Romaniei, procent imposibil de inlocuit cu alte surse, mai ales in contextul in care noua ordonanta anuleaza orice apetit pentru investitii in acest domeniu.
Mai departe, Complexul Energetic Hunedoara este un alt producator de energie, singurul care mai foloseste huila, detinut tot de statul roman, care peste noapte trebuie sa gaseasca circa 9 milioane de lei pentru a plati taxa impusa de Guvern, taxa despre care aseara s-a spus ca stimuleaza investitiile si ca a fost discutata cu firmele din energie.
Problema este ca pentru anul acesta Complexul Energetic Hunedoara estimeaza pierderi de 291 de milioane de lei, fiind un mister faptul ca firma nu a ajuns nici acum in insolventa. Aici lucreaza circa 5.000 de oameni.
Transelectrica, monopolul national de energie electrica, ramane cu casa goala dupa plata celor 2% din cifra de afaceri, dupa cum arata datele de la noua luni. Si Transelectrica este detinuta de statul roman, avand un rol cheie in mentinerea securitatii energetice a Romaniei. Compania, in al treilea trimestru al anului, a avut pierderi de 0,5 milioane de lei, la nivelul celor 9 luni profitul net fiind de 97 de milioane de lei. Aproximativ 15 milioane din rezultat insa, se vor evapora, compania fiind lasata cu fonduri neglijabile pentru realizarea investitiilor.
Intrebat cum vor reusi aceste companii sa plateasca darile catre stat, consilierul premierului, Darius Valcov, a raspuns sec: "managementul trebuie sa gaeasca solutii de eficientizare".
Dacian Ciolos: Guvernul da dovada de lipsa de respect fata de contribuabili si arunca bursele in aer
„Decizia luata de Guvern prin adoptarea OUG privind modificarea Codului Fiscal nu va creste salariile si pensiile, nu va aduce bunastare, va crea insa premisele unor mariri de preturi in lunile care vin. Un Guvern responsabil nu-si bate joc de contribuabili, nu arunca in aer bursele, nu pune cetateanul in fata faptului implinit. Actul de guvernare este un act de maxima responsabilitate, pentru ca de el depinde echilibrul intregii societati”, a scris Ciolos vineri, pe Facebook.
Fostul premier spune ca ordonanta de urgenta reprezinta „un act de iresponsabilitate politica”. "Sa dai foc la bursa si sa ignori toate mesajele din mediul economic inseamna dovada ca ziua de maine nu conteaza. Pentru PSD nu mai are nicio importanta cine va deconta oalele sparte. Exista doar ziua de azi si foamea uriasa de bani la buget, disperarea de a acoperi gaurile pe care acest partid singur le-a creat”, afirma fostul premier.
Ciolos: Romanii nu trebuie sa se lase pacaliti de discursul "populist” al actualilor guvernanti
"Nu pandeste nimeni din afara, nu exista niciun complot impotriva binelui nostru. Exista insa o intentie clara a Guvernului de a acoperi incapacitatea de a pune pe roate economia cu taxe noi care, in cele din urma, se vor rasfrange tot asupra noastra, a tuturor”, a mai scris Dacian Ciolos.
Consilierul de stat Valcov: Arbitrul telecom va lua din 2019 o taxa de 3% pe afacerile din comunicatii ca sa finanteze digitalizarea aparatului de stat
Dupa mai bine de un deceniu, Autoritatea de Reglementare in Comunicatii (ANCOM) va percepe din nou operatorilor de comunicatii o taxa pe cifra de afaceri, pe care nu o va folosi insa pentru a-si finanta activitatea, asa cum prevede acum cadrul legal in vigoare, ci pentru a derula activitati de care raspund ministere precum cel al comunicatiilor sau alte institutii - digitalizarea “aparatului de stat”.
Anuntul soc pentru industria locala de comunicatii a fost facut vineri seara de Darius Valcov, consilier al premierului, in cadrul unei conferinte de presa in care a fost anuntata adoptarea ordonantei de urgenta care contine aceste prevederi.
Toti operatorii de telecom vor plati din 2019 o taxa de 3% pe cifra de afaceri
Toti operatorii de telecom vor plati din 2019 o taxa de 3% pe cifra de afaceri iar licentele de telefonie mobila care vor fi scoase la vanzare in 2019 (licentele “5G”) si in anii 2020 si 2022 (licentele “3G”) vor avea un pret minim cumulat de 3 miliarde de euro, a anuntat vineri seara consilierul premierului Darius Valcov in cadrul unei conferinte de presa la care a participat si ministrul finantelor Eugen Teodorovici - o mutare care a spulberat sperantele companiilor de comunicatii ca ar putea plati taxe mai mici si care pune presiune pe bugetele pe 2019 ale operatorilor, care nu luasera in calcul aceste costuri.
S-a stabilit un nivel minim de aproximativ un miliard de euro privind vanzarea licentelor 5G
“Totodata in domeniul comunicatiilor s-a stabilit un nivel minim de aproximativ un miliard de euro privind vanzarea licentelor 5G. S-a tinut cont de experienta altor state din UE si aici ne referim concret la Italia, unde aceste frecvente s-au vandut cu circa 6,5 miliarde de euro - un stat de aproximativ 3 ori mai mare decat Romania”, a anuntat Darius Valcov.
Daca suma de un miliard de euro va fi incasata de la buget doar daca operatorii de telecom se decid sa participe la licitatia 5G (spectrul radio actual detinut de companii permite deja lansarea de servicii 5G iar in trecut au existat situatii in care licitatiile organizate de ANCOM nu s-au bucurat de succes), o lovitura reala, dar nu imediata pentru industrie este suma minima pe care statul a anuntat ca si-o doreste pentru prelunirea licentelor de telefonie mobila folosite in prezent de operatori (pentru retele 3G, printre altele) si care sunt esentiale pentru business: 2 miliarde de euro.
“De asemenea, s-a stabilit un nivel minim, de aproximativ 2 miliarde de euro pentru prelungirea licentelor 3G, licente care expira partial in 2020 si in 2022”, a afirmat Valcov
In chestiunea taxei pe cifra de afaceri a companiilor de telecom, care era de 0,4% pe an dar nu mai fusese perceputa de ANCOM de peste un deceniu, Valcov a spulberat sperantele unor operatori ca aceasta va fi majorata doar pe hartie la 3% dar va continua sa nu fie incasata. Valcov a precizat sec faptul ca banii se vor plati, completand si ca sumele se vor cheltui fara nicio legatura cu industria, pentru digitalizarea statului.
Darius Valcov a atacat comportamentul “incorect” al companiilor de telecom, care nu platesc taxe pe profit, comportament ce ar motiva introducerea acestui impozit pe cifra de afaceri
“Aceasta taxa vine si ca urmare a unui comportament analizat si care a fost considerat incorect de catre Guvernul Romaniei al celor care ar fi trebuit sa plateasca taxe pe profit din acest domeniu”.
Valcov a atacat trei companii - Orange si Vodafone, al caror nume nu l-a pronuntat, si RCS&RDS (Digi) companie care a fost initial identificata printr-un detaliu fara nicio legatura cu subiectul taxelor (o firma care are si “televiziune.
“Si avem si cateva exemple: cei doi mari jucatori de pe aceasta piata (Orange si Vodafone - n. red.) au platit anul trecut un impozit pe profit de 7,2 la mie respectiv 9 la mie daca raportam la cifra de afaceri.
Un al treilea (RCS&RDS / Digi – n. red.), care nu as vrea sa-i dau numele, dar are si o televiziune in cadrul sau, a platit un impozit pe profit de 5 la 10 milioane, adica in traducere libera 0,00005 la suta. Mai exact 1.577 de lei la o cifra de afaceri de 3,3 miliarde de lei.”
Orange a raportat in 2017 un profit net de 3196 mil. lei la afaceri de 5,4 mld. lei, adica de 6% din cifra de afaceri, in timp ce Vodafone a raportat un castig net de 59 mil. lei la afaceri de 3,7 mld. lei, adica de 2% din rulaj. RCS&RDS a contabilizat in 2017 un profit net de 9% din cifra de afaceri, respectiv de 295 mil. lei la afaceri de 3,3 mld. lei, conform datelor de la Finante.
Ulterior Valcov a pronuntat numele Digi, companie care a fost atacata recent si de liderul PSD Liviu Dragnea pe acelasi motiv al impozitului mic pe profit achitat pe 2017. “Dar probabil a deranjat foarte mult exemplul cu Digi care a platit doar 1.577 de lei impozit pe profit anul trecut la o cifra de afaceri de 3,2 miliarde de lei”.
Valcov a insistat pe tema Digi, continuand atacurile impotriva companiei de cablu, care este controlata de miliardarul Zoltan Teszari din Oradea. “Cat mai trebuie sa suporte statul roman ca o companie care face 3,2 miliarde de lei cifra de afaceri sa plateasca zece pachete de tigari impozit pe profit? Si acum suntem santajati ca pleaca cu angajatii in parte?”.
Darius Valcov pariaza pe impactul pozitiv al noii OUG
Valcov a mai precizat in cadrul conferintei ca taxele noi sau majorate prin ordonante de urgenta au legatura cu resurse ale statului si a pariat ca impactul va fi unul pozitiv. “La fel si in comunicatii - vorbim de blocuri de frecventa ale statului. Nu ati auzit in ordonanta ca am fi vorbit ceva de Dacia, ca am fi vorbit ceva de alte companii care fac investitii venind cu banii lor de acasa, nu cred ca ati auzit in aceasta ordonanta referiri la aceasta categorie. (…) Noi am am avut astazi discutii cu toate aceste sectoare, si cred ca romanii vor avea surprize placute dupa Craciun si dupa Anul Nou.”
Pilonul II trebuie sa aduca 400 mil. euro la capital pana la 30 iunie 2019, taxa trimestriala pe activele bancilor
Conform ultimei variante a OUG care cuprinde modificarile fiscale, in articolul 90 se arata ca administratorii de pensii private Pilon II trebuie sa verse 50% din noua cerinta de capital social minim pana la 30 iunie 2019, iar restul pana la finele anului.
Potrivit versiunii precedente, administratorii Pilon II trebuie sa aduca la capitalul social circa 3,8 miliarde de lei, adica 800 mil. euro, de aproape 10 ori mai mult decat capitalul social din prezent.
Totodata in documentul mentionat se arata ca taxa pe active se datoreaza trimestrial asupra activelor financiare ale contribuabilului existente la sfarsitul trimestrului de calcul, astfel cum sunt inregistrate in patrimoniu, potrivit reglementarilor contabile aplicabile.
"Referitor la Pilonul II pensii contrar unor opinii nu s-a redus contributia. Ea a ramas la 3,75%. Contributia medie pe luna pe fiecare persoana a fost de 153 de lei pe 2017 si 159 de lei pe 2018. Comisionul de administrare de 2,5% a fost redus de la 2,51% fondul privat 0,5 si casa nationala de sanatate tot 0,5%. Pentru fondurile care au randament mai mic decat inflatia ele vor putea percepe un fond de 0,02% si tot asa de 0,07% daca randamentul va fi mai mare de 4 procente decat rata inflatiei", a afirmat Darius Valcov, in conferinta de presa sustinuta la finalul sedintei de vineri a Executivului.
Plafonarea pretului la gaze: Va scadea sau va creste costul facturilor?
"Guvernul a decis plafonarea pretului la gaze pentru consumatorii casnici. Acesta va fi un mix intre pretul de 68 de lei, pretul de cost si pretul de inmagazinare. Guvernul nu va castiga bani din aceste masuri. Din contra, bugetul va fi vaduvit de 1,52 miliarde de lei. Acesti bani nu se vor mai incasa", a declarat Darius Valcov.
Expert: Plafonarea pretului gazelor risca sa ne coste enorm si sa ne arunce inapoi in comunism. Singurii avantajati ar fi rusii
Timp de 3 ani, incepand din 2019, pretul gazului pentru toti consumatorii (casnici sau industriali), va fi plafonat la 68 de lei pe Mwh. Aceasta masura nu este vazuta cu ochi buni de experti din domeniu, care considera ca Romania se va intoarce in comunism si isi va pierde credibilitatea in Uniunea Europeana.
E limpede ca pentru producatori - dintre care cei mai mari sunt Romgaz si OMV Petrom - aceasta plafonare de pret va insemna venituri mai mici si, in consecinta, mai putini bani pentru investitii vitale, de care depinde furnizarea in bune conditii a gazului catre romani.
Cui ar mai folosi, in aceste conditii, plafonarea preturilor? Presedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, joi seara, ca romanii de rand sunt cei carora plafonarea le-ar fi de folos, pentru ca acestia ar fi siguri ca nu li se mai scumpesc gazele. "Nu vrem ca facturile sa ajunga aproape de nesuportat, indiferent cat am majora noi veniturile romanilor", a declarat Dragnea.
Intrebat de presa daca nu cumva gazul se va scumpi, totusi - in ciuda plafonarilor de pret pe care vrea sa le adopte Cabinetul Dancila - Liviu Dragnea a raspuns, zeflemitor, ca raspunsul tine de aritmetica: "Pot garanta ca aritmetica ramane aceeasi. Iar ceea ce scade nu creste", a raspuns Dragnea.
Expertul in energie ing. Dumitru Chisalita explica pentru Ziare.com care vor fi consecintele pe care le va suferi tara noastra in urma acestei OUG:
Din cauza masurii plafonarii preutului la gaze, tara noastra risca amenzi uriase
OUG adoptata vineri incalca atat legislatia nationala, cat si pe cea europeana. Iar aceste incalcari ale legii ne-ar putea costa zeci de mii de euro zilnic.
"Inainte de toate, plafonarea incalca legislatia din Romania. In Legea petrolului, spre exemplu, este prevazut clar ca un titular de acord are dreptul de a dispune de cantitatile de gaze care ii revin.
In al doilea rand, aceasta plafonare incalca acorduri petroliere in curs, care sunt incheiate pana prin anii 2030. Acordurile sunt contracte, aprobate prin hotarari de guvern. In conditiile in care Guvernul le va incalca prin aceasta ordonanta, e de asteptat ca producatorii sa dea Executivul in judecata. Si nu vad de ce n-ar castiga, anuland plafonarea.
Nici macar nu trebuie sa deschida toti actiuni in instanta. Ajunge sa o faca unul si sa castige, iar decizia li se va aplica tuturor", a explicat Dumitru Chisalita.
"In 2014, spre exemplu, am reusit sa convingem Comisia Europeana sa suspende procedura de infringement pe care o deschisese impotriva Romaniei, in problema plafonarii pretului la gaze. Dar atunci am avut un atu: negociasem deja cu ei un calendar de liberalizare a pietei de care ne tineam. Si le-am explicat: da, incalcam prevederile unei directive, dar luam masuri pentru rezolvarea problemei.
Acum, daca revenim asupra deciziei, nu mai putem spune asta. Era vorba, atunci, despre sanctiuni de 70.000 de euro pe zi, daca imi aduc bine aminte. Iar procedura de infringement este doar suspendata, la acest moment, retineti! Poate fi redeschisa in scurt timp, cu costuri foarte mari pentru Romania. Aceasta plafonare n-ar fi un pas inapoi pentru Romania. Ar fi o intoarcere la ce eram inainte de 1990", a declarat pentru Ziare.com Dumitru Chisalita.
De ce plafonarea pretului nu-i garanteaza prosperitatea romanului
Expertul in energie mai spune ca, de fapt, gazul ii va costa pe romani la fel de mult si dupa plafonarea de pret. Doar ca mai multi bani se vor duce pe gazul importat din Rusia decat pe cel produs la noi.
"S-a vorbit despre faptul ca plafonarea pretului va garanta mentinerea unui pret redus la gaze. Or, lucrurile nu stau asa.
Poate ca e adevarat pentru gazul livrat populatiei. Si aici e o nuanta: efectul nu se va vedea in aceasta iarna, din cauza ca gazele care se produc acum sunt vandute in proportie de peste 90%, deci nu fac obiectul limitarii de pret.
Apoi, masura nu garanteaza mentinerea unui pret redus la gazul pentru intreprinzatori. Prin ordonanta se plafoneaza pretul de intrare, la producator. Mai departe nu mai exista plafonare si nici nu se poate impune", a mai explicat expertul.
Cu alte cuvinte, furnizorul va cumpara de la producator - sa spunem de la Romgaz sau OMV Petrom, cei mai mari de pe piata - gazul cu 68 lei/MWh. Apoi, insa, il la vinde mai departe, catre un intreprinzator, la un pret mai mare. Poate chiar mult mai mare. Iar intreprinzatorul, folosind gaz mai scump, va livra populatiei produse mai scumpe. Deci, pe undeva, omul tot ajunge sa scoata mai multi bani din buzunar.
"Nu in ultimul rand, mai trebuie spus ceva. In conditiile in care plafonezi pretul productiei interne, va creste pretul importurilor. Si e normal, din punct de vedere economic, sa se intample asa. La momentul acesta, cumparatorul de gaz are puterea sa dea 90 lei pe MWh. Si va continua sa plateasca pretul pe care il poate suporta, doar ca banii se vor duce in alta parte.
In loc sa se duca si la noi, se vor duce pe gazul importat. Asa se intampla pe pietele unde cererea e mai mare decat oferta, iar pretul producatorului autohton e plafonat la un nivel mai mic decat cel pe care il da piata.
In concluzie, la o prima strigare, am putea spune ca toata lumea pierde de pe urma adoptarii acestei ordonante. In realitate, insa, exista si cineva care castiga: Gazprom (marele producator rus de gaze) si societatile afiliate acestuia. Acestia sunt producatorii care vor vinde mai scump, in Romania", a mai spus Dumitru Chisalita.
Ce alte masuri mai prevede OUG adoptata vineri?
O alta masura se refera la infiintarea unui fond de dezvoltare si investitii prin care vom sustine finantarea proiectelor de dezvoltare ale comunitatilor locale si universitatilor. Se vor putea finanta proiecte in domenii precum sanatate educatie, dezvoltare locala si infrastructura.
De asemenea, o alta prevedere cuprinsa in OUG se refera la majorarea de la 1 septembrie a punctului de pensie si a pensiei minime astfel: punctual de pensie va creste de la 1.100 de lei la 1.265 de lei iar pensia minima de la 640 de lei la 704 lei.
Un alt punct prevede devansarea aplicarii cresterilor salariale pentru cadrele didactice din anul 2022 la 1 septembrie 2020, asa cum am convenit in acordul semnat la Alba Iulia cu sindicatele din invatamant.
OUG prevede si cresterea salariului minim in domeniul constructiilor la 3.000 de lei brut incepand cu 1 ianuarie 2019, precum si reducerea taxelor pe munca la jumatate pentru sectorul constuctiilor astfel incat salariul minim net in acest domeniu sa depaseasca echivalentul de 500 de euro.
Alt punct prevede creterea plafonului privind acordarea ajutorului minim de incalzire de la 614 lei la 750 de lei. Urmatorul punct din aceasta OUG presupune obligarea administratiilor publcie locale de raportare online a executiei bugetare incepand cu 1 ianuarie 2019", a afirmat Viorica Dancila, la inceputul sedintei de vineri a Guvernului.
Un alt punct al acestei OUG prevede majorarea taxei pe viciu in domeniul jocurilor de noroc cu 2% din cifra de afaceri.
Urmatorul punct presupune reducerea comisioanelor de administrare a fondurilor de pensii private de la 2.5 la 1%.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML