Care sunt cele mai importante 30 de business-uri cu capital romanesc dupa 30 de ani de capitalism
companii capital romanescdezvoltare romanialipsa forta muncaanalize frames
De la extragerea si prelucrarea petrolului, la comert, transporturi, energie si telecomunicatii, cele mai importante business-uri duc economia nationala, dupa 30 de ani de capitalism, la cel mai ridicat nivel de dezvoltare din istorie.
Afacerile primelor 30 de companii care includ actionariat romanesc vor depasi, in acest an, 180 de miliarde de lei, cifra dubla fata de cea inregistrata in urma cu 10 ani, iar, in 2020, va trece de granita de 200 de miliarde de lei estimeaza analistii Frames.
Business-ul romanesc creste de la an la an, cu o rata semnificativa, in ciuda provocarilor de ordin fiscal si a zgomotului politic care afecteaza imaginea Romaniei in ochii investitorilor.
Potrivit unei analize realizata de firma de consultanta Frames, afacerile cumulate ale primelor 30 de companii care includ actionariat romanesc au atins, anul trecut, nivelul record de 164,1 miliarde de lei, in comparatie cu 92 de miliarde de lei, in 2010. Si profitabilitatea a urmat aceeasi tendinta, de la 5,17 mililiarde de lei, in 2010, la 12,1 miliarde, in 2018.
Statisticile arata ca ritmul de crestere al business-urilor a atins, in ultimii 5 ani, un nivel sustinut si constant, semn al insanatosirii economiei dupa criza economica. In 2017, afacerile cumulate ale celor mai importanti investitori se situau la 146,6 miliarde de lei, de la 132,5 miliarde, in 2016.
Top 30 - cele mai importante companii care includ actionariat romanesc este condus de OMV Petrom care, prin cele doua companii luate in calcul in analiza (OMV Petrom Marketing SRL sI OMV PETROM SA), a inregistrat, anul trecut, afaceri cumulate de 35,6 miliarde de lei, in crestere cu 6 miliarde fata de anul precedent si cu aproape 15 miliarde, in comparatie cu 2010.
Locurile urmatoare sunt ocupate, in ordinea cifrei de afaceri, de cele doua firme ale Rompetrol, Rompetrol Rafinare SA si Rompetrol Downstream SRL (ambele cu actionariat mixt roman si olandez), cu afaceri cumulate de 25 miliarde de lei, in 2018, fata de 20 miliarde, in 2017.
Clasamentul primelor 10 de companii este completat de Kaufland Romania SCS (actionariat mixt - german si roman), cu afaceri de 10,8 miliarde de lei in 2018 si Lidl Discount SRL (7,7 miliarde de lei), ambele companii parte a grupului Schwarz. Pe locurile urmatoare, se situeaza firma de materiale de constructii Dedeman SRL (7,2 miliarde de lei), Engie SA (6 miliarde), Orange Romania SA (5,7 miliarde) si Romgaz SA (4,96 miliarde).
Fata de 2010, afacerile Kaufland au crescut de la 4,67 miliarde de lei, la 10,8 miliarde, iar Dedeman, o companie cu capital 100% romanesc, a ajuns la afaceri de 7,22 miliarde de lei, de la 1,55 miliarde, in 2010.
In top 30 - business-uri care includ actionari romani urmeaza, in ordinea cifrei de afaceri, Hidroelectrica SA, Dante International SA (eMag), Electrica Furnizare SA, Mediplus Exim SRL, E.ON Energie SA, Fildas Trading SRL, Altex Romania SA, OMV Petrom Gas SRL, Complexul Energetic Oltenia, Transelectrica SA, Telekom Romania Communication SRL, Takata Romania SRL, Alro SA, Oscar Downstream SRL, Coca-Cola HBC Romania SRL, Enel Energie Muntenia SA, Enel Energie SA, BlueAir Avation SA, Nuclearelectrica SA si Telekom Romania Mobile Communications SA. Toate acestea au inregistrat afaceri cumulate de 60,7 miliarde de lei, fata de 58,6 miliarde, in 2017.
"Radiografia business-ului cu pedigree romanesc arata ca cele mai importante afaceri se fac, in prezent, in domeniul extractiei si prelucrarii petrolului, vanzarilor de carburanti, comertului, energiei si telecomunicatiilor. Agricultura, IT-ul si transporturile, trei dintre pilonii care ar putea asigura o dezvoltare sanatoasa a economiei, continua sa creasca sub potential, semn ca investitiile in aceste sectoare raman inca in zona de oportunitate’’, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.
Forta de munca este sub potential
Cresterea semnificativa a afacerilor primelor 30 de companii care includ actionariat romanesc contrasteaza cu dinamica negativa a fortei de munca. Statistica Frames arata ca numarul angajatilor companiilor a atins, anul trecut, nivelul minim al ultimilor 10 ani.
Cele 30 de firme luate in calcul in analiza raportau, in 2018, 97.598 de angajati, in scadere cu peste 16.000, fata de anul precedent, si cu mai mult de 22.000 fata de anul 2016. In 2010, companiile din Top 30 aveau 105.905 de angajati.
Potrivit analizei Frames, criza fortei de munca afecteaza semnificativ economia romaneasca. Absenta angajatilor a determinat multe companii sa caute solutii de automatizare a proceselor de productie. Pe de o parte, criza fortei de munca a generat o temperare a ritmului de dezvoltare la nivelul economiei insa, din alta perspectiva, a contribuit la eficientizarea activitatii, concretizata in cresterea profitabilitatii.
Analiza arata ca, si in urmatorii ani, criza fortei de munca va reprezenta, una dintre marile provocari ale economiei. Lipsa unei platforme educationale adaptata realitatilor din economie si inexistenta unui mecanism optim de import a fortei de munca, in principal in zona de legislatie, vor continua sa aiba impact negativ in dinamica economica. Cresterea economica va depinde, in mare masura, de modul in care companiilor vor investi in dezvoltarea noilor tehnologii, a proceselor de fabricatie automatizate, a robotizarii, solutii care, insa, vor compensa doar intr-o oarecare masura lipsa de personal.
Asigurarea unei forte de munca optime pentru economie va depinde, pe de alta parte, de politica salariala adoptata de companii si de modul in care statul va impulsiona acest lucru prin nivelul salariului minim si politica fiscala.
Reintoarcerea romanilor in tara este preferata, importului de muncitori din strainatate, dar fara o corelatie intre nivelul salarial si productivitatea muncii, cresterea salariilor din pix, fortata de stat, va avea impact negativ in economie. O relaxare fiscala, pe segmentul taxelor salariale, trebuie, de asemenea, luata in calcul, in conditiile in care mare parte din companii sufera de subfinantare, arata analiza Frames.
Romania cu trei viteze
Desi, de Ziua Nationala a Romaniei, economica se afla la cel mai ridicat nivel din istorie, este mai divizata ca oricand. Industrializarea fortata din anii comunismului a fost urmata de o adevarata enclavizare economica in jurul marilor orase, cu consecinte sociale pe masura.
“Romania s-a dezvoltat, in cei 30 de ani de capitalism, cu trei viteze. Sunt zone precum Bucuresti-Ilfov, Cluj, Timisoara unde business-ul a evoluat semnificativ, iar acest lucru se vede inclusiv in nivelul salarial, exista zone cu potential mediu, precum cele din jurul resedintelor de judet (ex: Iasi, Sibiu, Constanta), si zone aproape abandonate (Botosani, Vaslui, Teleorman, Tulcea, Olt etc.), fara investitii si in care nivelul de trai este la cel mai scazut nivel din UE.
Romania unitara exista doar pe hartie. In realitate, in absenta infrastructurii care sa conecteze la un nivel optim provinciile istorice, a unor planuri macro-economice de dezvoltare unitara, Romania s-a enclavizat economic in acesti ani, cu consecinte sociale semnificative’’, afirma Adrian Negrescu.
Potrivit Frames, migratia masiva a locuitorilor, din ultimii ani, in special catre Bucuresti, Cluj, Timisoara a facut ca zone intregi din tara sa fie parasite, sa ajunga in faliment. Lipsa fortei de munca, absenta investitiilor in aceste zone sunt de natura sa creeze probleme sociale grave. Este necesara, mai mult ca oricand, o strategie cu masuri concrete de stimulare a business-ului in aceste zone in conditiile in care infiintarea regiunilor de dezvoltare, planurile de investitii in mediul rural s-au dovedit ineficiente.
Este nevoie de dezvoltarea infrastructurii, de reduceri de taxe in zonele defavorizate, de sustinerea investitiilor de tip greenfield, de cursuri de calificare pentru populatia din mediul rural, de dezvoltarea infrastructurii de transport si comunicatii. Fara masura concrete, Romania unitara, cel putin din punct de vedere economic, va ramane la nivelul de deziderat.
Analiza Frames a fost realizata pe baza datelor financiare comunicate la Registrul Comertului si Ministerul de Finante de companiile care includ si actionari romani, in perioada 2010-2018.