Bucurestiul, noul tigru economic al Europei de Est? Am depasit Budapesta si Praga!
bucurestiilfovprodus intern bruteurostat
Bucurestiul a reusit o performanta remarcabila, depasind orase importante din regiune in ceea ce priveste produsul intern brut (PIB). Conform datelor Eurostat, regiunea Bucuresti-Ilfov a ajuns, in 2023, la un PIB nominal de 95,5 miliarde de euro. Aceasta valoare depaseste PIB-ul tarilor vecine Bulgaria (94,7 miliarde de euro) si Serbia (75,2 miliarde de euro), fiecare avand o populatie dubla fata de cea a Bucurestiului.
Capitala Romaniei a surclasat chiar si Praga si Budapesta, doua orase considerate de multa vreme centre economice regionale puternice, fiind depasita doar de Varsovia, care are un PIB de 137,3 miliarde de euro.
Regiunea Bucuresti-Ilfov a depasit in premiera pragul de 100 de miliarde de euro
Pentru anul 2024, estimarile arata ca regiunea Bucuresti-Ilfov a depasit pentru prima data pragul de 100 de miliarde de euro. Aceasta crestere este sustinuta de avansul economic general al Romaniei, care a ajuns la un PIB de aproximativ 349 miliarde de euro. Bucurestiul contribuie semnificativ la economia nationala, avand o pondere de 29,4% in PIB-ul Romaniei. Vorbim astfel despre o crestere importanta, care reflecta dezvoltarea rapida a orasului si a zonei metropolitane, unde sunt concentrate numeroase investitii straine si companii multinationale.
Comparativ cu alte capitale din Europa Centrala si de Est, Bucurestiul a depasit Budapesta, care a avut un PIB de 75,4 miliarde de euro in 2023. Chiar daca regiunea extinsa a Budapestei ajunge la 98,6 miliarde de euro, cresterea lenta a economiei Ungariei (doar 0,5% in 2024) indica faptul ca Bucurestiul ar putea deveni in scurt timp liderul regiunii. Praga, capitala Cehiei, a raportat un PIB de 85,5 miliarde de euro in 2023, iar pentru 2024 se estimeaza o crestere moderata, ceea ce mentine Bucurestiul in avantaj economic.
Diversificare economica din ce in ce mai mare pentru Bucuresti
Un alt aspect important in comparatia dintre aceste capitale este legat de structura economiei.
Bucurestiul beneficiaza de o diversificare economica mai mare, incluzand sectorul IT, servicii financiare, constructii si logistica, ceea ce asigura o rezilienta economica sporita. In schimb, Praga si Budapesta depind mai mult de industria manufacturiera si turism, sectoare mai vulnerabile la fluctuatiile economice internationale.
De asemenea, un factor semnificativ in determinarea realitatii economice a Bucurestiului este dimensiunea reala a populatiei. Statisticile oficiale INS indica o populatie de 1,72 milioane de locuitori pentru Bucuresti si 2,26 milioane pentru regiunea Bucuresti-Ilfov. Totusi, numeroase surse alternative si indicatori precum cresterea numarului de unitati locative sugereaza ca populatia reala ar putea fi aproape de 3,6 milioane de locuitori. Acest aspect are un impact direct asupra puterii economice a orasului, crescand cererea interna si contribuind la dezvoltarea economica accelerata.
Cu toate acestea, Bucurestiul infrunta si provocari majore, precum infrastructura suprasolicitata, traficul din ce in ce mai aglomerat si poluarea ridicata. Dezvoltarea durabila se va dovedi a fi esentiala pentru mentinerea cresterii economice pe termen lung. Investitiile in transport public, modernizarea infrastructurii si politici de urbanizare inteligenta vor fi factori cheie in mentinerea competitivitatii capitalei Romaniei.
Citeste si: Economia Romaniei, departe de estimarile optimiste ale Guvernului. Ce spun economistii despre 2025?
Sursa foto: unsplash.com