BNR, dezamagita de politicile fiscale adoptate de Guvern
economieconsumimportexportcrestere economicabnrmugur isarescucheltuieli bugetare
Vice-guvernatorul Bancii Nationale, Liviu Voinea, spune ca romanii au un trai bun "doar pe hartie" si ca, in realitate, ne confruntam cu dezechilibre, crestere economica superficiala si nivel de trai scazut.
Liviu Voinea a vorbit despre un raport BNR asupra stabilitatii financiare, in care institutia trage mai multe semnale de alarma.
Raportul indica doua mari riscuri care ameninta economia: cel provocat de cresterea rapida a importurilor, alimentat de consum, si riscul legislativ, dupa ce Guvernul si Parlamentul au aprobat fara consultari si fara studii acte normative cu impact major.
“Avutia neta a populatiei a avut o crestere nominala de 58%, sau reala de 38%, dar mare parte din aceasta crestere este datorata cresterii pretului din activele imobiliare, deci este o crestere pe hartie", a spus oficialul BNR.
Isarescu spune ca, desi economia Romaniei inregistreaza o crestere in cifre, este vorba despre o crestere superficiala, nesanatoasa pe termen lung.
"Este bine ca avem crestere economica, dar hai sa vedem cum o obtinem. Daca continuam cu aceasta tendinta, mai devreme sau mai tarziu trebuie sa facem o corectie si orice corectie costa si nu e placut, e dureros”, a declarat miercuri Mugur Isarescu, la conferinta de lansare a Raportului asupra Stabilitatii Financiare.
"Acest ritm de crestere impresionant pe care l-a consemnat economia Romaniei si care a contribuit la diminuarea decalajului fata de media UE a fost asociat cu cresterea importanta a consumului, in dauna investitiilor, mai ales a celor publice. E bine ca avem crestere economica, dar sa vedem cum o obtinem si cum putem sa o mentinem. Daca continua cu aceasta tendinta, mai devreme sau mai tarziu trebuie sa facem o corectie, care costa”, a spus Mugur Isarescu..
Ce putem intelege prin "corectie"? In primul rand, diminuarea cheltuielilor bugetare.
Cheltuielile cu salariile bugetarilor si pensiile ajung aproape la 10% din PIB, fiind printre cele mai mari din Uniunea Europeana.
Romania este campioana la cheltuielile bugetare. Problema este ca s-a ajuns atat de departe, incat, in 2018, chetuielile bugetare au ajuns la 11% din PIB, potrivit datelor AMECO, baza de date macroeconomice a Comisiei Europene.
Cu o cheltuiala salariala echivalenta cu 11% din PIB, Romania s-a aflat in 2018 pe locul 11 in topul statelor europene cu cele mai mari cheltuieli cu salariile angajatilor de la stat, in conditiile in care nivelul PIB (de circa 200 mld. euro) a plasat Romania pe locul 15 in randul statelor UE anul trecut, arata calculele dupa standardele europene (metodologia ESA – European System of Accounts).
In 2020, spun expertii, Romania nu se va mai multumi cu locul 11 in topul tarilor UE cu cele mai mari cheltuieli bugetare, si va cobora mandra pe locul 7, fiindca aceste cheltuieli vor ajunge la valoarea de 12% din PIB.
Borza e de parere ca numarul ministerelor si bugetarilor ar trebui redus, pentru a diminua cheltuielile bugetare, care au ajuns la un nivel record.
"Trebuie redus numarul de ministere, trebuie redus numarul de institutii. Este o enorma birocratie, o enorma cheltuiala de bani, bani care trebuie sa mearga in autostrazi si scoli. Mediu de afaceri are nevoie de un milion de oameni, in vreme ce, in institutiile de stat, sunt sute de mii de oameni care stau degeaba pe bani multi.
Este nevoie de un plan de restructurare sever. In administratie. Este nevoie de un dialog cu totul onest cu mediu privat. Pentru ca PIB-ul s-a dublat, in ultimii sapte ani. Dar nu si bugetul. 16 miliarde de euro evaziune este enorm si apoi injuram ca noi nu avem autostrazi. Asa ca toata lumea trebuie sa plateasca taxe", spune Borza.
Isarescu: S-a dat prea mult, nu s-a tinut cont de cat poate sa duca economia
Guvernatorul BNR spune ca Ordonanta 114, aprobata fara consultari cu BNR, fara studii de impact si fara analize serioase, are un efect negativ in economie.
"Toata lumea stie ca daca stimulezi cererea, stimulezi si productia. Problema e dozajul, cat stimulezi. Asta stie toata lumea, stimulezi cererea si o sa ai crestere de productie. Daca stimulezi prea mult, nu tii cont de cat poate da economia, nu faci evaluari, studii de impact, ce va rezulta e ca dai de lucru economiei, dar mai mult altor economii, prin importuri, si e ca o foita de turnesol echilibrul extern. Ne putem amagi, dar daca vrem sa stim, stim ca s-a dat prea mult, nu s-a tinut cont de cat poate sa duca economia si asa te duci la dezechilibre externe”, a spus guvernatorul BNR. El a dat ca exemplu OUG 114: "Adoptata fara consultarea prealabila a BNR, fara negocieri, discutii cu industria bancara si mai ales cu BCE, a reprezentat un risc sever la adresa stabilitatii financiare, prin afectarea mecanismului de transmisie a politicii monetare si impactul material semnificativ asupra sistemului bancar”.
Mugur Isarescu a declarat ca este nevoie de o reechilibrare. "Nu ne gandim neaparat sa trecem spre surplus comercial extrem de rapid. Reechilibrarea sustenabila a situatiei externe trebuie sa contina doua componente esentiale. Prima este de natura fiscala, pentru a reduce treptat deficitul bugetar in directia atingerii obiectivului pe termen mediu, celebrul MTO. A Doua consta in accelerarea reformei structrale, de natura sa sporeasca inzestrarea cu factori de productie, acei factori care cresc productivitatea si faciliteaza competitivitatea produselor si industriilor romanesti.
Viziunea noastra nu apasa pe o singura pedala, este o viziune constructiva si realista. Banuiesc ca vor fi cativa care or sa spuna ca insistam pe oprirea cresterii, nu se vorbeste de asa ceva. Vorbim de echilibrare, cresterea sa fie sustenabila, sa nu ne bazam pe importuri. De cate ori BNR a spus, apropo de largirea dezechilibrelor externe, ca ne ambitionam sa cream locuri de munca in strainatate? Pentru ca asta facem cand stimulam prea mult cererea, adica mai mult decat poate sa dea economia nationala”.
Isarescu a facut si o gluma, spunand ca "Un papagal, daca invata doua cuvinte, care sunt «cerere» si «oferta», si el va deveni economist”.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML