Apocalipsa dupa Brexit: marile banci fug din Marea Britanie

Apocalipsa dupa Brexit: marile banci fug din Marea Britanie brexiteconomiebancicapitalisminflatie

Din cauza iesirii Marii Britanii din Uniunea Europena (brexit) marile banci ale lumii isi schimba "cuibul", pe batranul continent. Dupa 45 de ani de casnicie buna cu insula.
Dupa brexit, cateva dintre cele mai mari banci ale lumii, care "locuiesc" in Londra de 45 ani, au hotarat sa-si delocalizeze o parte din activitati pe continentul european, sa consume “continental breakfast” de acum inainte.

Iata, potrivit Bloomberg, cum vor arata lucrurile:


 Dupa 45 de ani de acumulare de profituri de exceptie in Marea Britanie, marile banci isi fac, fara nici un regret, bagajele. Cum se explica aceasta situatie ? Nimic nu este mai practic decat niste teorii bune !

Prima explicatie ne-ar putea fi data de o teorie foarte la moda : sociolgia a fluxurilor  ( Manuel Castellas, John Urry). Ani de zile Londra s-a aflat pe un flux important de energie devenind ceea ce Jaques Attali numeste “un oras inima”. Acest flux a fost intretinut , in special, de bancile care vor sa plece acum. A fost, de asemenea, favorizat de apartenenta Marii Britanii la una dintre pietele cele mai importante ale lumii: piata Uniunii Europene. Pracatic, in momentul in care s-a anuntat brexitul, Londra a iesit de pe fluxul care-i dadea marire. Marile banci intra acum in alte orase, situate pe fluxuri energetice favorabile. Marea Britanie spera ca pe viitor sa intre pe un alt flux, eventual pe unul in care sa fie sustinuta de aliatul ei dintotdeauna, Statele Unite.
 
O alta explicatie posibila am gasit-o la niste “grei” care se intoarc: John Keneth Galbraith si John Maynard keynes ! Acest lucru se inatampla odata cu dovedirea faptului ca neoliberalismul economic s-ar putea sa fie  un mare esec . A fost infirmata credinta ca lucrurile se pot regla matematic pe piata libera  si ca marile institutii financiare – gen FMI, banca Mondiala, BCE – pot sa corecteze totul “din pix”.
 Pe cand era nonagenar (1997), marele economist spunea: “Economia nu este o stiinta ci o interpretare continua a unor situatii in plina evolutie”.

La randul sau, britanicul Keynes revine la moda . La 70 de ani de la moartea lui “Scrisoare catre nepotii nostri”, scrisa in 1930, este republicata. Fiindca este foarte actuala. Mai ales datorita urmatoarei fraze: “Suntem atinsi de un rau nou, al carui nume poate ca unii cititori il ignora inca, dar de care vor auzi vorbindu-se in anii ce vor veni: SOMAJUL TEHNOLOGIC”

Exact acest lucru se intampla acum. J.K.Galbraith ne spune totul, ca  si cum ar fi “la mintea cocosului”. Una din marile fraude intelectuale ale teoreticienilor economisti , spune el, a fost inlocuirea conceptului de capitalism cu acela de economie de piata. Acest lucru l-au facut dupa Marea Criza, cand s-a vazut la ce dezastru duce piata economica libera. Noul concept urma sa-l goleasca de continut pe primul , sa-l transforme in ceva neutru, mecanicist, inevitabil, care functioneaza dupa reguli matematice, previzibile.

Ei bine nu! Traim in plin capitalism. Si bancile din City-ul Londrei ne dovedesc asta cu prisosinta. Catastrofa brexitului ne-a aratat falia pe care trebuia sa o vedem de mult : daca nu te plasezi pe un fluxenergetic nu existi si plasarea pe flux trebuie sa conduca la cresterea profiturilor

 Astfel, David Mathers, directorul comercial de la Credit Suisse, a declarat ca pierderea la accesul facil pe piata UE ar diminua beneficiile bancii cu 10%-15%

In al treilea rand insularii bastinasi vor deveni din ce in ce mai saraci. Deja a inceput inflatia : indicele pretului de consum a crescut in februarie cu 2,3% iar cel al salariilor cu 2,2%. Acest lucru se intampla pentru prima data dupa 2014 si in mod sigur se va  replica. De ce se intampla acest lucru? Pentru ca de cand s-a votat brexitul valoarea lirei sterline s-a diminuat cu 15% fata de valoarea monedei euro. In sacosele insularilor acest lucru se simte: pretul legumelor a crescut enorm (s-a dublat la rosii, s-a triplat la dovlecei, etc) a crescut mult pretul la orez sau la cutiile cu creveti. Toti comerciantii se tem de viitor. De consumatori, nu mai vorbim. Scade deci consumul, se imputineaza numarul de credite bancare, etc, etc.

Care sunt noile paradisuri fiscale. Bancile, in deplin spirit capitalist, au judecat foarte rapid. Dublin, pentru continuarea vietii intr-o comunitate culturala cu care s-au obisnuit si Frankfurt, pentru existenta unor institutii financiare serioase : BCE si BaFin, autoritatea germana de supraveghere a pietelor financiare. Ambele orase sunt alese si pentru facilitati fiscale pentru banci asemanatoare acelora pe care le-a asigurat Londra.

Dublin si Frankfurt vor fi deci marile castigatoare. A incercat si Parisul, cu Anne Hidalgo la carma primariei, dar nu i-a iesit decat HSBC-ul Marii Britanii.

O exceptie este si Mitsubishi UFJ, cea mai mare banca japoneza, care prefera Amsterdam unde are deja cateva birouri.

10.000 -20.000 de posturi din City-ul londonez se vor muta in alta parte. Fara partaj de divort, dupa 45 de ani de casnicie infloritoare. “C-asa-i in capitalism”, vorba marelui Galbraith!


Foto: pixabay.com