Agentia de rating Moody’s a revizuit perspectiva de tara a Romaniei, la NEGATIVA, de la STABILA
previziuni economicemoody'sdeficit bugetarpensiidatorie publicacheltuieli bugetarepibprognoza economicacriza financiaracriza economicarecesiune
Agentia de rating Moody’s a revizuit perspectiva de tara a Romaniei, schimband incadrarea de la "stabil" la "negativ". Moody's ofera doua motive care au dus la aceasta schimbare de incadrare: 1. O deteriorare structurala a finantelor publice, agravata de o crestere a datoriilor pe termen lung care se refera la reforma pensiilor din 2019; 2. O agravare a pozitiei externe a Romaniei, cu o crestere a datoriei in valuta pe termen scurt, care sporeste susceptibilitatea tarii la riscul de evenimente.
Deteriorarea economica interna. Majorarea pensiilor cu 40% ar pune o presiune uriasa pe buget
Agentia constata tendinta continua a unei deteriorari structurale a finantelor publice din Romania, care este insotita de o crestere a datoriilor pe termen lung care se refera la reforma pensiilor din 2019.
In plus, recesiunea economica din acest an in contextul focarului de coronavirus depinde de perspectivele fiscale ale Romaniei, intrucat Moody's prevede ca PIB-ul Romaniei va contracta cu 5,0% in 2020. Moody's se asteapta ca deficitul fiscal al administratiei publice a Romaniei sa atinga 7,7% din PIB in 2020, urmat de un deficit de 6,2% din PIB in 2021.
Ca urmare a deteriorarii soldului fiscal si a recesiunii economice, Moody's se asteapta ca rata datoriei / PIB a Romaniei sa creasca la 43,7% pana la sfarsitul acestui an de la 35,2% din PIB in 2019. Privind in viitor, Moody prognozeaza deficitul Romaniei sa se reduca treptat la 6,2% din PIB in 2021 si 4,4% din PIB in 2022. In acest scenariu, datoria publica ar atinge 46,8% din PIB in 2021 si 47,8% din PIB in 2022.
"Prognoza Moody's include impactul fiscal al reformei de pensii care a fost adoptat in iunie 2019. Pe termen scurt, cresterea cu 40% a punctului de pensie programat pentru 1 septembrie 2020 va duce, daca va fi implementat, sa creasca cheltuielile curente in sus, cu intregul efect asupra conturilor publice care are loc in 2021.
Pe termen mediu, se estimeaza ca cheltuielile publice de pensii vor atinge 11,6% din PIB pana in 2030, in absenta unei modificari de politica, aproape dubla comparativ cu proiectiile anterioare ale autoritatilor nationale, care prevedeau 6,6% din PIB in 2030. Pe langa efectele cumulate ale cresterilor ad-hoc, o formula de indexare mai generoasa si perioade mai scurte de contributie - daca nu se inverseaza - vor mari cheltuielile publice de pensii in urmatorul deceniu", arata agentia.
De asemenea, expertii Moody's mai arata ca reforma pensiilor creste presiunile bugetare rezultate din impactul negativ combinat al unei populatii imbatranite si a fluxurilor nete de migratie, ceea ce duce la o scadere absoluta a numarului de locuitori. Conform proiectiilor Raportului de imbatranire al Comisiei Europene pentru anul 2018, populatia Romaniei cu varsta de peste 65 de ani va reprezenta 34,7% in raport cu populatia de 15-64 de ani din 2030, in crestere brusc de la 26,3% in 2016. In aceeasi perioada, populatia se va micsora. de la 19,7 milioane la 18 milioane.
Agravarea pozitiei externe a Romaniei, cu o crestere a datoriei in valuta pe termen scurt
Pe langa deteriorarea economiei interne, agentia atrage atentia si asupra agravarii pozitiei externe a Romaniei.
"Al doilea motor al actiunii este agravarea pozitiei externe a Romaniei, cu o crestere a datoriei in valuta pe termen scurt, care sporeste susceptibilitatea tarii la riscul de evenimente. Datoria externa importanta a Romaniei (47,5% din PIB la sfarsitul anului 2019) a trecut treptat catre o pondere mai mare a datoriilor pe termen scurt pe fondul cresterii imprumuturilor de la companii nefinanciare si companii care iau depozite, cu exceptia bancii centrale. La sfarsitul anului 2019, ponderea datoriilor externe totale a fost de 30,4% la 26,1% la sfarsitul anului 2016. Drept urmare, indicatorul de vulnerabilitate externa (EVI) a crescut din 2014 si este de asteptat sa ajunga 164% in 2020", arata agentia.
O depreciere a leului ar duce la o deteriorarea suplimentara a finantelor publice ale Romaniei. Cu toate acestea, Moody's noteaza ca strategia de gestionare a datoriei a trezoreriei romane pentru dezvoltarea pietei interne a titlurilor de stat este o atenuare a susceptibilitatii Romaniei la riscul de vulnerabilitate externa. Strategia a sustinut o crestere treptata a ponderii titlurilor de creanta ale administratiei publice in moneda locala in ultimii cinci ani, ajungand la 51,3% in 2019 fata de 46,2% in 2015.
Cresterea datoriei externe pe termen scurt si agravarea EVI au fost insotite de o tendinta adversa in ceea ce priveste deficitul de cont curent al Romaniei. De la o pozitie aproape echilibrata in 2014, deficitul de cont curent a crescut semnificativ la 4,6% din PIB in 2019.
"Raspandirea coronavirusului, deteriorarea perspectivei economice globale, scaderea preturilor la petrol si scaderea preturilor activelor creeaza un soc de credit sever si extensiv in multe sectoare, regiuni si piete. Consideram ca efectul negativ combinat al acestor evolutii va pune o presiune suplimentara asupra valorilor de credit ale Romaniei", mai spun expertii agentiei.
Citeste si:
Economiile fortate in vremea COVID-19. Sau cum pot salva romanii economia cu pusculita
Moody's ar putea schimba probabil perspectiva ratingului la stabila, daca Executivul de la Bucuresti va lua masuri impotriva deteriorarii structurale a finantelor publice
De asemenea, Moody's spune ca aceasta schimbare de perspectiva nu este definitiva si depinde de actiunile guvernamentale ca ea sa se schimbe si sa redevina "stabila".
"Avand in vedere perspectivele negative, actualizarea ratingului este putin probabila in viitorul apropiat. Moody's ar putea schimba probabil perspectiva ratingului la stabila, daca ar ajunge la concluzia ca guvernul are succes in a opri si - pe termen mediu - a inversa deteriorarea structurala a finantelor publice. Pe termen mediu, consolidarea fiscala structurala sustinuta de o colectare mai mare de impozite si o pondere mai mica din cheltuielile curente ar imbunatati sustenabilitatea fiscala".
Raportul integral al Moody's poate fi consultat
AICI