Acceptarea de migranti este un demers umanitar sau o politica a statelor occidentale pentru a-si procura forta de munca ieftina?
Un studiu publicat de Fundatia Bertelsmann, care apartine grupului media german cu acelasi nume, arata ca Germania va avea nevoie de 260.000 de muncitori imigranti pe an, iar 56% dintre acestia vor fi din afara Uniunii Europene.
Datorita imbatranirii populatiei, Germania va avea nevoie, in urmatorii patru ani, de 260.000 de muncitori proveniti din randul imigrantilor: 114.000 dintre acestia vor proveni din tarile Uniunii, iar restul din afara acesteia.
Este pentru prima data cand problema imigrantilor este pusa in acest fel - pana acum povestea cea mai trambitata era cea care pedala pe ideea masurilor umanitare.
Se vede insa treaba ca in spatele acestor "masuri umanitare" stau, de fapt, interese economice si financiare. Una este sa deschizi usa unui strain din mila fata de soarta acestuia si alta este sa-l primesti la tine in casa pentru ca, fara el, nu poti (sau chiar nu vrei) sa faci anumite munci.
Cine cui face bine? Germania imigrantilor sau migrantii Germaniei? Raspunsul la aceasta intrebare incepe sa devina din ce in ce mai nuantat.
Agentia Federala pentru Ocuparea Fortei de Munca, in colaborare cu Universitatea Coburg, a confirmat faptul ca cei 114.000 de imigranti europeni asteptati anual in Germania, nu vor putea satisface necesarul de forta de munca al tarii, astfel incat va fi nevoie de inca 146.000 de muncitori, care vor proveni din tari ne-membre UE.
Jorg Drager, presedintele Fundatiei Bertelsmann, a afirmat, citat de "Le Figaro": "Germania are nevoie de forta de munca, fie ca aceasta va proveni din Europa sau din afara ei, in conditiile in care populatia activa a tarii se va diminua de la 49 de milioane, in prezent, la 38 de milioane in 2060."
Germania, ca si alte tari din UE se gaseste in situatia unei "ierni demografice", un concept lansat de economistul si demograful francez Gerard-Francois Dumont. Conform acestuia, tarile aflate in "iarna demografica" nu mai au puterea de a-si asigura sporul demografic din "resurse interne", astfel incat sunt obligate sa apeleze la imigratie.
Jorg Drager a estimat ca, la jumatatea acestui secol, trei sferturi dintre imigrantii care se vor stabili in Germania vor proven din Asia, Africa si din tarile ex-sovietice.
Problema imigrantilor a divizat clasa politica din Germania si a avut drept efect resurectia extremei drepte (care se opune migratiei) din aceasta tara, pentru prima oara dupa cel de-al doilea Razboi mondial.