Istorii cu miros de bani: viata dulce a lui Robert Kuok, cel mai bogat om din Malaezia

Robert Kuok, pe numele sau intreg Robert Kuok Hock Nien, care dispune de 6 miliarde de dolari, avand chiar mai mult decat atat, nu a facut niciodata o astfel de comanda extravaganta. Zvonul s-a dovedit a fi fals si a demonstrat ca pe marginea vietii oamenilor bogati se pot tese tot felul de legende, care mai de care mai fanteziste.

Robert Kuok  este nu doar cea mai bogata persoana din Malaezia, cu o avere estimata la 15,7 miliarde dolari, ci si al doilea cel mai bogat om din Asia de Sud-Est, dupa tailandezul Dhanin Chearavanont. Kuok mai este poreclit si „Regele Zaharului din Malaezia”, deoarece si-a faurit mare parte din avere din afacerile cu zahar. De aceea viata lui poate fi caracterizata ca fiind una extrem de dulce, desi norocul nu i-a suras chiar de la inceput.

Robert Kuok s-a nascut in 1923 la Johor, in sudul Malaeziei, dintr-o familie de imigranti chinezi care se ocupau cu comertul. In timpul studiilor la Colegiul Raffles din Singapore, aviatia japoneza a bombardat insula, iar Kuok a fost nevoit sa revina la Johor, unde a lucrat ca sef de departament al unei intreprinderi care se ocupa cu comercializarea orezului.

Dupa moartea tatalui sau, in 1948, impreuna cu cei doi frati ai sai, Robert a fondat Kuok Brothers, o companie specializata in comertul cu zahar si faina din grau. In 1959, Kuok a infiintat o unitate pentru producerea zaharului, care in scurt timp a devenit cea mai mare rafinarie din Malaezia, asigurand peste 60% din consumul de zahar al tarii. A fost doar o mica victorie, pentru ca Kuok a obtinut, la inceputul anilor '70, controlul a 5% din piata mondiala a zaharului, devenint cel mai „dulce” miliardar al acestei lumi.

Cum a putut ajunge un antrepenor de 37 de ani sa controleze piata de zahar din tara sa si joace un rol important pe piata mondiala a zaharului? A facut cateva mutari strategice care s-au dovedit castigatoare. In primul rand a refuzat sa incheie contracte futures, mizand pe piata reala. In 1963, incapatanarea sa de a nu vinde inainte de a vedea cum evolueaza piata a dat roade. Un uragan a distrus plantatiile de trestie din Cuba, iar pretul zaharului a crescut vertiginos.

In 1971, Kuok a construit Shangri-La Hotel in Singapore. Si nu s-a oprit aici. In 1977 a deschis inca un hotel Shangri-La in Hong Kong. In 2011, reteaua sa de hoteluri numara 72 de stabilimente, dintre care mai mult de jumatate sunt localizate in China.

In 1989, in perioada represiunii din Piata Tiananmen din Beijing, sesizand ca autoritatile chineze vor realiza deschiderea tarii pentru a evita noi proteste, Kuok a propus guvernului de la Beijing construirea in parteneriat a China World Trade Center. In 1993, o companie subsidiara care apartine tot lui Kuok, a inceput imbutelierea Coca-Cola. O alta companie, controlata de omul de afaceri malaezian a fuzionat in 2007 cu un conglomerat de firme din Singapore, pentru a deveni cel mai mare producator de ulei de palmier din lume. Decizii perfecte, luate la timp, in pas cu evolutia diverselor piete.

Robert Kuok a fost casatorit de doua ori si are opt copii, unii dintre acestia conducand diferite firme ale familiei sale. Desi Robert Kuok s-a retras oficial din afaceri in 1992, el a continuat sa mearga la birou si nu si-a numit un succesor, decizie care a generat o mica furtuna juridica intre numerosii sai mostenitori.

Robert Kuok are 91 de ani si refuza sa iasa la pensie. A strans 15,7 miliarde de dolari, dar nu a dorit sa vorbeasca niciodata despre averea sa. Este o persoana retrasa, da interviuri foarte rar, iar atunci cand o face vorbeste putin. Are investitii importante in plantații de trestie de zahar si rafinarii, mori de faina, minerit, petrol, industria hoteliera, comert, finante si expeditii de marfa.