Editorial Dan Manusaride: Vocile care denigreaza Romania

Pentru conformitate, iata cateva titluri sau subtitluri din presa din ultima vreme:
-Un roman cautat pentru torturarea si uciderea unui barbat din Spania a fost capturat in orasul italian Milano;
- Un grup de imigranti romani au fost descoperiti intr-o toaleta publica dezafectata din Londra;
- O retea de hoti romani si albanezi, acuzata de 130 de furturi in casele din Franta, a fost destructurata de politie in regiunea pariziana;
- Opt cetateni romani, suspecti ca ar fi jefuit cu topoarele si batele un magazin de bijuterii din Paris;
- Aproximativ 10% dintre persoanele fara adapost de pe strazile Londrei sunt imigranti romani si bulgari;
Si multe altele in ultima vreme , care m-au scos din sarite!
 
Am devenit bau-baul Europei, suntem balaurii cu zeci de capete care atacam diverse comunitati de oameni linistiti, care pana sa apara romanii in peisaj, isi duceau o viata tihnita si lipsita de griji. Nu depasim niciodata prima pagina a ziarelor din Europa si nu ne aflam niciodata in subsolul acelei pagini. Ce se intampla? Suntem oare atat de ticalosi, atat de lipsiti de educatie si de scrupule incat sa intoarcem continentul cu susul in jos si sa-l scuturam de bani, bijuterii si alte bogatii care, daca nu le cad europenilor onesti din buzunare, le furam sau le cersim pe la colturi de strada? Nu cred! Sau mai bine spus, refuz sa cred ca tocmai romanii nostri sunt capul tuturor rautatilor de pe continent. Dacă citim cu atenție publicațiile europene, fapte cu mult mai grave sunt comise de oameni care nu au nicio legatura cu Romania. Multe dintre aceste intamplari nici macar nu ocupa vreun coltisor pe prima pagina. Sunt trecute la faptul divers.
 
Sunt de parere ca toate aceste vesti despre compatriotii nostri, ciudat de  rele, care ne vin dinspre vestul continentului sunt parte a unei politici deloc subtile de stopare a imigratiei dinspre Romania si alte tari „marginale”, tari care pot furniza mana de lucru extrem de calificata si ieftina. Este un fel de pregatire a terenului pentru a limita accesul la piata europeana a muncii, in conditiile in care efectele crizei economice se prelungesc, redresarea se lasa asteptata, iar somajul creste pe zi ce trece.
 
Un alt aspect, deloc de neglijat, se refera, mai ales in ultimul an, la o anumita campanie anti-imigratie lansata de unele partide politice sau politicieni angajati in batalia electorala din mai, atunci cand se va stabili configuratia noului Parlament European. In prim-planul politicii europene au aparut precum ciupercile, alimentate de efectele devastatoare ale crizei economice si ale masurilor de austeritate impuse de situatie, o sumedenie de miscari nationaliste, xenofobe si chiar rasiste, care doresc reinvierea conceptului de natiuni superioare si natiuni inferioare, intr-o Europa impartita in doua grupe, ca la gradinita: grupa mare si grupa mica.
 
In plus, atunci cand citim stiri de genul celor de mai sus, trebuie sa ne gandim ca traim intr-o lume in care, spre exemplu, faptul ca un englez a omorat un alt englez, sau un german a inselat un alt german, sunt considerate niste banale intamplari de viata, in schimb cand un elev din grupa mica ridica glasul la un elev din grupa mare, reprezinta o fapta reprobabila si, mai ales, condamnabila.
                                                                                                                                                  
Cum am putea uita oare, ca la semnarea Tratatului de pace de la Paris, din 1920, delegatia maghiara a sustinut nici mai mult nici mai putin ca: "Romanii sunt o natie inferioara". Austro-Ungaria fusese pana la dezmembrarea ei, in 1918 si dizolvarea prin Tratatele de la Saint-Germain (1919) si Trianon (1920), una dintre marile puteri europene. Facea parte, alaturi de Franta, Anglia si Germania din „gupa mare”.
 
Anul trecut , citind ca vom construi, la Magurele, cel mai mare laser din lume, mi-au venit in minte cateva nume de romani care au facut de-a lungul timpului, din Romania asta "mica", o Romania de "de grupa mare": Aurel Vlaicu, Stefan Odobleja, Nicolae Vasilescu-Karpen, Anastase Dragomir, Petrache Poenaru, Ioan Cantacuzino, Nicolae Paulescu, Henri Coanda, Constantin Brancusi, Sergiu Celibidache si multi altii, care au demonstrat ca nu exista natiuni mari si natiuni mici, ci doar oameni mari ca ei si oameni mici precum cei care denigreza acum Romania.
 
Cum alegerile europarlamentare vor trece, si multi isi vor reveni din betia puterii, vor ramane cativa venetici care ne vor arata in continuare ca micimea nu este decat o banala unitate de masura a lipsei lor de importanta.