Editorial Dan Manusaride: Supermarket-ul ca mijloc de socializare

Editorial Dan Manusaride: Supermarket-ul ca mijloc de socializare supermarketsocializare

Multi dintre romani isi fac cumparaturile in supermarket. Isi parcheaza automobilul (daca il au), se scormonesc de o fisa de 50 de bani (daca o au) si pornesc cu cosul din metal pe scarile rulante (daca exista), cos care pare, pe zi ce trece, din ce in ce mai mare.
Viata in supermarket este palpitanta. Ai sa gasesti concetateni care doar se uita, cantaresc preturile, fac calcule, isi intreaba semenii ce parere au despre un anume produs, pret, ambalaj. Este un fel de socializare, mai ales ca socializarea cu vecinii are de suferit in ultima perioada, deoarece si-au schimbat masina cu una noua, au fost din nou in vacanta iar tu ai stat acasa, in fiecare weekend ies in oras, in timp ce tu stai si tocesti butoanele de la telecomanda.

Tot in supermarket se iveste, din cand in cand, oportunitatea de a gusta tot felul de produse, pe langa cele oferite de diverse firme. Mai dai de o punga de alune desfacuta sau, de cand au aparut produsele varsate, ai la indemana raiul degustarilor: de aici doua fisticuri, de dincolo un biscuite, trei covrigei din borcanul de sus, doua jeleuri din borcanul de jos.

Marele avantaj al vizitatorului de supermarket este ca, odata ajuns la casa de marcaj, unde cei mai multi dintre noi transpiram pana cand apare bonul cu suma ce o avem de plata, el nu trebuie sa plateasca nimic. Trece nonsalant pe langa tine, ridica mainile in fata bobyguard-ului in semn ca n-are nimic de declarat si o porneste agale spre tramvai sau autobuz pentru ca mai are o invitatie, pe seara, la o firma de electrocasnice care pentru o demonstratie mai da cate o gustare, un suc si un pahar de cafea.

Ajunge acasa oarecum satul, oarecum destins si oarecum linistit ca bugetul sau n-a fost atins de vreo tentatie alimentara sau nealimentara.
Nu ii ramane decat sa-si faca programul pentru a doua zi. Apoi pentru a treia zi. Si tot asa!