Tara cu cele mai bune scoli din lume

Tara cu cele mai bune scoli din lume Finlanda a atras atentia lumii atunci cand s-a constatat ca elevii sai obtin constant pozitii de top la testele PISA - teste internationale menite sa verifice nu atat cunostintele tinerilor, cat mai ales modul cum acestia gandesc. „Ce secrete ascunde oare Finlanda?” s-au intrebat toti ministrii educatiei din lume.
Secretul Finlandei e simplu: in timp ce foarte multe tari au un sistem de invatamant axat pe competitie, pe acumularea de informatii, pe testarea asidua si pe atingerea unor standarde, Finlanda a decis sa mearga pe cu totul alta idee – fara competitie, fara teme stufoase pentru acasa, fara teste pana la varsta de 16 ani.

Primul test adevarat este un fel de bacalaureat si pana sa ajunga aici elevii parcurg 9 ani de scoala care se desfasoara dupa niste principii foarte interesante.

In primul rand, in Finlanda copiii sunt priviti ca niste… copii, nu ca niste performeri in devenire din randul carora trebuie selectati rapid cei mai buni. De-aceea ei  incep scoala la 7 ani, nu mai devreme, deoarece un contact prea rapid cu sistemul de invatamant, caracterizat totusi de o anumita rigoare, ar fi privit ca o violare a dreptului lor de a-si trai copilaria.

In al doilea rand, sansele sunt egale pentru toti copiii, indiferent de statutul familiei din care provin, de venituri sau de zona in care locuiesc. In Finlanda nu exista scoli mai bune si scoli mai proaste. In Finlanda nu exista invatamant privat. Da, in SUA, de exemplu, parintii pot alege o anumita scoala, poate chiar una privata, cu taxa de 35.000 $ pe an, dar in Finlanda asa ceva nu e posibil - aici toate scolile sunt la fel.

Aceasta tara considera pur si simplu ca absolut toti copiii trebuie sa beneficieze de acelasi tratament. Mai buni sau mai putin buni, ei invata la gramada, insusindu-si lucrurile de baza (scris/citit, matematica, stiinta) si fiind incurajati totodata sa isi dezvolte pasiunea pentru lectura, pentru ca asta le va permite ulterior sa isi descopere mai usor propriile domenii de interes.

Ca o paranteza, aceasta pasiune pentru lectura dezvoltata inca din primii ani de scoala face ca finlandezii sa fie printre cei mai cititi oameni din lume, cu o medie individuala de 17 carti imprumutate de la biblioteca pe an.

In al treilea rand, in primii 9 ani de scoala din invatamantul finlandez nu se dau teste, nu se fac clasamente, nu se stabilesc ierarhii, nu se organizeaza competitii intre scoli, orase sau regiuni. Un elev dintr-un oras universitar este privit la fel ca un elev din zona rurala.

Diferentierile apar la varsta de 16 ani, cand se da acel bacalaureat de care am amintit si care le permite tinerilor sa se inscrie fie la un liceu vocational, in functie de pasiunile lor, fie la unul tehnic, axat pe pregatirea de specialitate intr-un anumit domeniu. Rata de absolvire a acestui liceu, cu o durata de 3 ani, este de 93%, iar absolventii se pot inscrie apoi la una dintre cele 20 de universitati din Finlanda, toate de stat.

Cele  trei caracteristici principale
ale sistemului de invatamant finlandez

1) este 100% gratuit
2) ofera sanse egale pentru toti
3) deschide gustul copiilor pentru lectura si ii invata cum sa invete, fara sa faca niciun fel de clasamente, fara sa-i separe pe cei buni de cei mai putin buni.

E o diferenta mare fata de sistemul american, unde elevii sunt fortati sa intre in competitie unii cu altii. Elevii finlandezi se simt chiar stresati de ideea de competitie. “Invingatorii adevarati nu se intrec intre ei”, este o vorba celebra in Finlanda, care vine in contradictie flagranta cu spiritul american. Dar decalajul enorm care exista intre Finlanda si SUA privind performantele educatiei arata ca sistemul de invatamant al primeia trebuie sa aiba totusi niste merite.

Desigur, toata povestea aceasta nu ar functiona defel daca nu ar exista profesori foarte bine pregatiti, atat din punct de vedere academic, cat si pedagogic. Pregatirea aceasta nu este o gluma, pentru ca ulterior profesorul va fi cel care isi va stabili concret metodele de lucru cu copiii, ministerul ii va da doar niste directii generale.

Pozitia de profesor este privita, asadar, drept una cu o mare responsabilitate si, in consecinta, nu oricine poate intra in sistem. In Finlanda este mai usor sa devii medic sau avocat decat profesor. Selectia e foarte riguroasa. La admiterea la facultatea de profil sunt de obicei 20 de candidati pe 1 loc, dar, odata obtinut, postul iti ofera prestigiu si iti garanteaza un salariu foarte bun. Nu e de mirare ca 25% din elevii finlandezi vor sa devina profesori.

Interesant este ca...

...in urma cu 30-40 de ani invatamantul finlandez era un haos - mediocru, inechitabil, axat pe teste, cu profesori slab pregatiti. Dar autoritatile au decis sa “reseteze” sistemul si sa abordeze o alta directie. “Doar pestii morti urmeaza curentul” au considerat oficialii finlandezi, ca urmare au decis sa abandoneze “curentul” global din educatie, axat pe competitie, teste, control.

“Politicile educationale in majoritatea tarilor lumii merg pe ideea de a identifica elevii cei mai buni, de a alege varfurile, in timp ce ceilalti elevi sunt lasati deoparte”, spune Pasi Sahlberg, un educator celebru in Finlanda. “Noi nu suntem asa, noi mergem pe cooperare, nu pe competitie. Daca e sa ne intrecem cu cineva, atunci tot ce putem spune e ca vrem sa fim mai buni decat suedezii. Pentru noi asta e suficient.”

Sursa foto: www.pexels.com