Scurta istorie a violentei: Gladiatorii

Scurta istorie a violentei: Gladiatorii gladiatoriroma anticacolosseumistorieistoria violentei

Imaginea gladiatorilor din Roma Antica este una extrem de brutala, violenta, plina de sange si lupte dramatice ca-n filmele americane. In acest prim articol din seria “Scurta istorie a violentei” doresc sa eliminam multe conceptii gresite cu privire la acesti faimosi luptatori din Roma Antica.
Adevarul este ca istoria este mult mai fascinanta de atat, dar in acelasi timp gresit predata de catre profesorii de scoala.
Lupta pana la moarte a gladiatorilor este o poveste complet gresita si propagata in acest fel de catre industria cinematografica de la Hollywod.

Gladiatorii nu luptau pana la moarte, iar Imparatul nu decidea daca soarta luptatorului va fi condamnarea la moarte prin lupta sau aruncarea acestuia printre lei. Pentru majoritatea gladiatorilor, uciderea oponentului era impotriva regulilor

De aceea, numai 1 meci din 10 se termina prin moartea unuia dintre competitori. Chiar mai mult, luptele de gladiatori includeau si un arbitru, menit sa se asigure ca regulile sunt respectate, iar acesti arbitri erau extrem de drastici in a se asigura ca regulile sunt respectate si oponentii nu se ucid intre ei.Daca un concurent cadea, arbitrul oprea meciul si luptatorul cazut era asteptat sa se ridice.

Un alt lucru nestiut este faptul ca gladiatorii erau antrenati sa-si imobilizeze oponentul, in niciun caz sa-l ucida. 
Gladiatorii castigau meciul atunci cand un oponent era ranit, prea obosit ca sa mai lupte sau ridica in aer un deget prin care se declara invins. 

  Profesionisti extrem de costisitori

Gladiatorii Colosseum nu erau chiar niste angajati neglijabili care puteau fi usor inlocuiti. Acestia erau antrenati si ingrijiti de un antrenor personal numit “Lanistae” (suna cunoscut, stimati fani Game of Thrones?) care aveau grija sa-si respecte dietele si erau sfatuiti constant de acestia.  

Dovezile arheologice au dus la concluzia ca gladiatorii tineau diete foarte sanatoase si primeau ingrijire medicala de cea mai inalta calitate, dupa ce cativa cercetatori au studiat osemintele mai multor fosti gladiatori, care, conform analizelor criminalistice, au murit in jurul varstei de 50 de ani si prezentau urme ale unor rani destul de grave, capatate in urma meciurilor din arena. 

Datorita acestor masuri, gladiatorii erau capabili sa lupte, in medie, de aproximativ 40 de ori in Colloseum, cam la fel ca un boxer din zilele noastre.

Citeste si: Zile Libere 2018: Urmeaza inca o minivacanta pentru bugetari

Luptele pana la moarte sunt o exagerare cinematografica. Adevarul este ca acele cazuri in care un sponsor sau imparat organiza un meci pana la moarte erau extrem de rare. Mai mult, primul imparat al Romei, Augustus, a interzis luptele pana la moarte in Colosseum (Donald G. Kyle, Sports and Spectacles in the Ancient World, 2013)

Gladiatorii mai erau si celebritati si sex-simboluri, transpiratia lor fiind considerata un afrodisiac si folosita ca materie prima pentru fabricarea mai multor produse cosmetice, iar acestia faceau chiar si reclame sustinand public afinitatea pentru un produs specific comercializat de un negustor.

Este adevarat faptul ca in Roma Antica se practica intens sclavia, iar numai o parte dintre gladiatori erau voluntari, restul fiind sclavi. Desi suntem cu totii de acord cu faptul ca sclavia este un fenomen oribil si de condamnat, in Roma Antica sclavii preferau sa fie sclavi-gladiatori deoarece erau bine ingrijiti, bine hraniti si, daca erau suficient de buni, isi puteau chiar castiga libertatea

Citeste si: Washington Examiner cere sanctiuni din partea SUA impotriva politicienilor din Romania