Povești adevărate, povești inventate. Carol al II-lea, primul Rege nascut roman, vinovatul "de serviciu" al istoriei nationale (II). Casatoria cu Zizi Lambrino

Povești adevărate, povești inventate. Carol al II-lea, primul Rege nascut roman, vinovatul de serviciu al istoriei nationale (II). Casatoria cu Zizi Lambrino Unul dintre primele lucruri care i s-au reprosat lui Carol al II-lea (Rege al Romaniei intre anii 1930-1940) a fost casatoria incheiata de acesta cu Zizi Lambrino, in toamna anului 1918. La vremea aceea, Carol era principe mostenitor si avea 25 de ani. Casatorindu-se cu aceasta fiica de general si descendenta a unei familii aristocratice, Carol a incalcat Statutul Casei Regale, care stipula ca membrii acesteia nu se pot casatori decat cu reprezentanti ai altor Case Regale.
Suntem in toamna anului 1918. Bucurestiul era ocupat de trupele germane, iar Curtea Regala, Guvernul, Parlamentul si alte institutii ale statului au nevoite sa se refugieze la Iasi.

Principele Carol se afla si el, cu gradul de colonel, refugiat in Moldova, cu Regimentul 2 Vanatori de munte "Regina Elisabeta".

Iata un extras din presa vremii, unde este relatat un episod din viata principelui Carol, episod care a facut valva in epoca si inca mult timp dupa aceea. Articolul a aparut la 28 septembrie 1918, in publicatia "Drapelul".
 
Mostenitorul de tron roman s-a insurat
 
"De vre-o cateva zile sʹau raspandit stiri neconfirmate  inca, ca printul de coroana roman Carol a fugit la Odessa, unde s-a insurat cu domnisoara Zizi Lambrino, fiica unui general roman.

Referitor la casatoria aceasta romantica se comunica urmatoarele detalii:
 
Deunazi a observat o patrula austro-ungara, ce sustinea ordinea in orasul ucrainean Tiraspol dela hotarul Basarabiei, un oficer tiner roman, fata de care se purtau toti cu deosebita complezanta.
 
Patrula l-a provocat sa se legitimeze, dar oficerul a denegat orice deslusire despre persoana sa. Fiind dus la comandament militar mai superior, cu mare greutate a recunoscut ca e printul mostenitor roman si ca merge la Odessa sa se insoare.
 
La aceasta autoritatile militare lʹau insotit cu mare  complezanta pana la Odessa, unde mostenitorul de tron, ispravindu-si afacerea, sʹa reintors la Iasi, fiind insotit pana la frontiera romana de soldati austro-ungari.
 
O stire mai noua comunica ca principele Carol a fost pedepsit cu 75 de zile interdict pentru ca si-a parasit statiunea militara fara permisiune."



Povestea este adevarata, iar episodul, cum se vede, a fost privit drept o "casatorie romantica". Dupa ce s-a casatorit, principele Carol s-a intors la Iasi si a fost pedepsit cu 75 de zile de arest pentru ca "si-a parasit statiunea militara fara permisiune".

Peste timp, Carol a fost acuzat de cel mai mare pacat pe care-l poate comite un militar: dezertarea.

Pe pagina Trustului de presa al Ministerului Apararii Nationale, la rubrica "Arma condeiului", un colonel-jurnalist a publicat, anul trecut, articolul "demascator" "Printul Carol, dezertor".

Cu manie proletara, vajnicul colonel de timp de pace afirma: "PrinÅ£ul moÅŸtenitor Carol, viitorul rege Carol al II-lea, a fost, în anii primului Război mondial, un dezertor (…) Orice militar, dacă va fi întrebat, va spune cu precizie care este pedeapsa care i se cuvine, în timp de război, celui care dezertează de pe câmpul de luptă."

In finalul apoteotic al contributiei sale jurnalistice, bravul colonel aminteste si de "gloanţele plutoanelor de execuţie".

Doua mici precizari: in septembrie 1918 nu se putea pune problema dezertarii de pe campul de lupta, pentru simplul motiv ca, la acea vreme, Romania nu era angajata in nicio lupta ci se gasea sub efectele (nefaste, e drept) ale Tratatului de pace semnat cu Puterile Centrale in mai 1918.

Pe de alta parte, un dezertor dezerteaza, nu se intoarce de unde a dezertat.

Ca sa incheiem acest episod: casatoria cu Zizi Lambrino (din care avea sa rezulte un copil, Mircea Lambrino, nerecunoscut de Casa Regala a Romaniei) avea sa fie anulata anul urmator, in 1919.

Va urma