Modificarea Codului Silvic va reduce padurile din Romania
wwf romaniacoalitia pentru mediupractici silviculturalecod silvicmodificare cod silvic
Desi un grup de parlamentari a initiat completarea Legii 46/2008 - Codul Silvic, WWF-Romania si Coalitia pentru Mediu din Romania atrag atentia asupra faptului ca modificarile nu sunt in regula.
Acestia sustin ca modificarile vor crea cadrul legal pentru degradarea padurilor din Romani prin exploatarea lor. Amendamentele par manate de considerente strict economice, concentrate mai mult pe cerintele de moment ale pietei, dar ignorandu-se principiile unei gospodarii durabile.
WWF-Romania si Coalitia pentru Mediu din Romania si-au oferit disponibilitatea si expertiza pentru a sprijini eforturile crearii unei legislatii adecvate care sa reglementeze gestionarea responsabila a padurilor.
Astfel ele atrag atentia asupra unor propuneri de modificare care vor avea un impact negativ asupra gestionarii padurilor din tara:
1. Noul Cod Silvic incalca flagrant principiile unei gospodariri durabile a padurilor pe care tara noastra si le-a insusit pana acum. Se va fi permite, astfel, exploatarea posibilitatii de produse lemnoase aferenta celor 10 ani de aplicare a prevederilor amenajamentului in 8, 4 sau chiar intr-un singur an (singurul factor limitativ fiind practic posibilitatea absorbtiei pe piata a masei lemnoase).
2. Cu toate ca fondul forestier din Romania ocupa o suprafata mai mica de 1/3 din teritoriul tarii (27,3%), sub nivelul mediu al Uniunii Europene (aproximativ 36%) si mai mult decat atat, repartizarea fondului forestier national pe regiuni de dezvoltare si judete este neuniforma, se creeaza posibilitatea scoaterii de suprafete din fond forestier intr-un cadru necontrolat.
3. Conservarea biodiversitatii ecosistemelor forestiere este slab si incorect sustinuta in propunerea legislativa, fiind necesar ca in Codul Silvic sa fie precizate care sunt parghiile de ocrotire si mentinere a acesteia. In absenta unor norme silvice care sa reglementeze masurile de conservare in ariile protejate, modificarile propuse de comisie pot conduce la inadvertente majore intre obiectivele pentru care au fost infiintate ariile protejate si amenajamentele silvice.
4. Modificarile propuse vor avea efecte asemanatoare cu greselile din perioada celui de-al doilea val al retrocedarii padurilor (2001-2005), masuri de care se leaga, in mare masura, degradarea a peste 400.000 mii ha de padure. Pentru a se evita acest dezastru, Codul Silvic trebuie sa pastreze criterii clare, fara echivoc, privind obligativitatea preluarii in administrare sau asigurarii de servicii silvice, dupa caz, la cererea proprietarilor si pe baza de contract, conform principiului teritorialitatii. Aceste obliga?ii sunt practic eliminate in codul propus.
5. Indeplinirea functiilor de protectie a padurilor impune implementarea de practici silviculturale restrictive, in anumite situatii fiind excluse orice gen de interventii. Una dintre principalele cauze pentru nerespectarea cerin?elor unei gospodariri adecvate a padurilor este faptul ca pierderile suferite de proprietari prin restrictiile impuse nu sunt compensate, astfel incat acestia sunt singurii care depun eforturi pentru conservarea padurilor, inclusiv de ordin financiar. In mod evident, suportarea contravalorii efectelor functiilor de protectie, trebuie sa fie enuntata in Codul Silvic, iar aceasta trebuie sa ia in considerare si beneficiarii directi sau indirecti ai serviciilor de mediu, mai ales daca pe seama acestora se realizeaza profit.
Astfel, WWF-Romania si Coalitia pentru Mediu isi doresc realizarea unui efort comun in vederea stoparii Propunerii legislative de modificare si completare a Codului Silvic.
Organizatiile de mediu reamintesc clasei politice si societatii civile ca o tara preocupata de bunastarea cetatenilor vede in resursele naturale un beneficiu pe termen lung si nu o sursa de venit imediata; padurile nu reprezinta doar o anumita cantitate de lemn cu potential economic, ci ofera nenumarate servicii de mediu si sociale, vitale pentru cetatenii oricarei tari.