Unul dintre cele mai spectaculoase falimente din istorie. Swissair

Unul dintre cele mai spectaculoase falimente din istorie. Swissair Cand spunem „Elvetia”, ne vin in minte automat cuvinte ca „seriozitate”, „profesionalism”, „eficienta” si, mai ales, „stabilitate financiara”. Ei bine, e greu de crezut ca o companie-fanion a Elvetiei, o companie care, culmea, poarta chiar numele tarii (Swiss), ar putea suferi un faliment rusinos si umilitor, ca ultimul amator in afaceri. Ce s-a intamplat cu Swissair?
In dimineata zilei de 2 octombrie 2001, toate cele 400 de zboruri ale companiei elvetiene Swissair programate pentru ziua respectiva au fost anulate brusc. Ghiseele s-au inchis, personalul s-a facut nevazut si 39.000 de pasageri au ramas derutati prin aeroporturile lumii, fara posibilitatea de a fi redirectionati catre alte companii aeriene.

Initial toti au crezut ca e o problema temporara si nimeni nu s-a gandit ca Swissair, cunoscuta si drept "Flying Bank" (datorita seriozitatii si stabilitatii ei financiare), ar putea sa-si lase balta clientii, ca ultimul tepar, fara nicio explicatie. Dar exact asta s-a intamplat.

Ulterior s-a aflat si explicatia. Pur si simplu, Swissair n-a avut bani sa achite kerosenul pentru avioanele sale - un lucru de neimaginat pentru aceasta companie respectabila, simbolul national al unei tari la fel de respectabile.

O companie din Elvetia, patria banilor, sa nu mai aiba bani? Greu de digerat asa ceva, dar acesta era purul adevar. Si instantaneu, odata cu aflarea vestii cum ca Swissair nu mai are bani nici macar pentru kerosen, pretul actiunilor sale s-a prabusit de la 61 $ la doar 0,78 $, prevestind astfel falimentul companiei (pronuntat 6 luni mai tarziu). Cum s-a ajuns insa aici?

S-ar putea vorbi de mai multe cauze: de liberalizarea din 1978 a pietei (care a permis aparitia unor competitori cu zboruri ieftine), de costurile mari cu personalul (72.000 de angajati, cu salarii la niveluri de neconceput pentru alte companii aeriene), de incapacitatea managementului de a reduce cheltuielile, de contextul dezastruos pentru companiile aeriene de dupa 11 septembrie 2001, de dificultatile in comunicarea cu bancile etc.

S-ar putea vorbi, de asemenea, si despre accidentul din 1998, cand un avion Swissair s-a prabusit in apropierea coastelor Canadei (au fost atunci 229 de morti), si care a zdruncinat serios increderea publicului in serviciile companiei.

Dar in realitate principala cauza a falimentului a fost alta, anume o strategie bizara de extindere demarata in anii ’90, dupa incercari esuate de a forma aliante cu companii importante, ca Air France, Lufthansa sau British Airways.

Strategia respectiva, numita “Hunter”, a fost adoptata la sugestia firmei de consultanta McKinsey & Co. si a constat in achizitionarea unor companii aeriene aflate in dificultate (LOT Polish Airlines, TAP Air Portugal, Turkish Airlines, Sabena etc.), scopul fiind readucerea lor pe linia de plutire printr-un management de inalta calitate, Swissair urmand astfel sa capate o anvergura care sa o propulseze printre greii Europei.

In consecinta, s-au achizitionat actiuni la 12 asemenea companii, achizitii care au scos din conturile companiei cca 17 miliarde $ si care au creat o criza majora de cash flow. Iar aceasta criza, coroborata cu ceilalti factori enumerati mai sus, a dus la situatia din 2 octombrie 2001 care a insemnat practic falimentul Swissair.

Pentru anumite grupuri foarte restranse formate din bancheri, oameni de afaceri si politicieni, falimentul acesta n-a fost insa o surpriza. Acesti oameni stiau ca, in urma cu 1 an, pentru prima oara in istoria sa de peste 70 de ani, compania iesise in pierdere si mai stiau ca aceasta pierdere crescuse constant pe parcursul lui 2001, ajungand la 9,2 miliarde $.

Strategia “Hunter” poate ca a aratat bine pe hartie in faza initiala, dar logica spune ca atunci cand te inhami la o asemenea actiune de extindere, pe care nimeni nu a mai incercat-o, e mai indicat sa testezi intai procesul la o scara mai mica si sa ajustezi lucrurile pe masura ce avansezi, nu sa pariezi din prima totul pe o singura carte.    

Nu e de mirare, in aceste conditii, ca Swissair a ajuns in situatia sa nu mai aiba bani pentru kerosen si sa se comporte ca o companie tanara si fara experienta, dintr-o tara in curs de dezvoltare. 70 de ani de istorie au fost astfel spulberati in doar cateva ore, rezultatul fiind o umilinta greu de digerat de catre Elvetia, una dintre cele mai orgolioase natiuni ale lumii.

Sursa foto: www.swissinfo.ch