Taxa pe lux, intre anomalie, inechitate si efort bugetar nejustificat. De ce dau cu virgula calculele la impozitul pe locuinte?
taxa pe lux
Este oficial! Romanii considerati de stat ca avand o avere considerabila, sunt supusi incepand de astazi unei impozitari mai dure din partea autoritatilor. Peste anumite praguri ale bunurilor mobile si imobile detinute, acesti cetateni sunt obligati sa depuna la ANAF Formularul 216 si sa achite dari mai "grele" catre vistieria publica.
Ce este Taxa pe Lux, de fapt?
In Monitorul Oficial Partea I nr. Nr. 689/17.VII.2024 a fost publicat Ordinul pentru aprobarea modelului si continutului formularului 216 „Declaratie privind impozitul special pe bunurile imobile si mobile de valoare mare”, precum si a Procedurii privind modalitatea in care se realizeaza colaborarea dintre organul fiscal local si organul fiscal central privind primirea/transmiterea unor informatii referitoare la contribuabilii care datoreaza impozit special pe bunurile imobile de valoare mare.
Initiativa legislativa de a aduce mai multi bani la buget este cunoscuta in spatiul public drept "taxa pe lux", deoarece vizeaza doar o categorie sociala de cetateni care a reusit sa acumuleze in aceasta viata bunuri a caror valoare depaseste niste praguri stabilite de noua lege. Peste aceste niveluri, taxele datorate la stat se majoreaza!
Cine e vizat de noua taxa?
In primul rand, noua taxa devine obligatorie pentru persoanele fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, detineau cladiri rezidentiale in Romania cu o valoare impozabila de peste 2,5 milioane de lei (aproximativ 500.000 de euro). Termenul pentru depunerea declaratiei si plata impozitului este 30 septembrie a anului fiscal curent.
De asemenea, supuse impozitarii mai dure sunt si persoanele fizice si juridice care detin autoturisme inmatriculate/inregistrate in Romania, cu o valoare de achizitie individuala ce depaseste 375.000 de lei (aproximativ 75.000 de euro). Pentru acestia, termenul pentru depunerea declaratiei si plata impozitului este 31 decembrie a anului fiscal curent.
Cat de mare e taxa pe lux?
Taxa de lux are o cota de 0,3%, aplicata sumei ce depaseste plafonul de 2,5 milioane de lei pentru cladiri si plafonul de 375.000 de lei pentru vehicule.
Asadar, daca un cetateandetine o casa evaluata la un milion de euro, va fi nevoit sa plateasca statului, suplimentar pe langda darile deja existente, o taxa de 0,3% asupra diferentei dintre 500.000 de euro si 1.000.000 de euro. Asadar, este vorba despre 1.500 de euro colectata de stat.
Cum se completeaza formularul 216
Conform informatiilor disponibile in spatiul public, eclaratia se completeaza si se depune la organul fiscal central competent de catre urmatorii contribuabili:
a) persoanele fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, au in proprietate/proprietate comuna cladiri rezidentiale situate in Romania, daca valoarea impozabila a cladirii, calculata potrivit art. 457 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, depaseste 2.500.000 lei;
b) persoanele fizice si persoanele juridice care au in proprietate autoturisme inmatriculate/inregistrate in Romania a caror valoare de achizitie individuala depaseste 375.000 lei.
Termenul de depunere:
a) in cazul contribuabililor prevazuti la pct. 1 lit. a) declaratia se depune la organul fiscal central competent pana la data de 30 septembrie inclusiv a anului fiscal curent;
b) in cazul contribuabililor prevazuti la pct. 1 lit. b) declaratia se depune la organul fiscal central competent pana la data de 31 decembrie inclusiv a anului fiscal curent.
Rectificarea declaratiei
Declaratia poate fi corectata prin depunerea unei declaratii rectificative, conform art. 105 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, situatie in care se va inscrie „X” in casuta prevazuta in acest scop.
Declaratia rectificativa se completeaza inscriindu-se toate datele si informatiile prevazute in formular, inclusiv cele care nu difera fata de declaratia initiala/anterioara.
Declaratia se depune la organul fiscal central la care persoana fizica sau juridica este inregistrata ca platitor de impozite si taxe.
Declaratia se completeaza de catre contribuabil sau de catre imputernicitul/reprezentantul legal/curatorul fiscal al acestuia, potrivit dispozitiilor Legii nr. 207/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, inscriind, corect, complet si cu buna- credinta informatiile prevazute de formular, corespunzatoare situatiei sale fiscale.
Declaratia se completeaza cu ajutorul programului de asistenta si se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanta, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Programul de asistenta este pus la dispozitia contribuabililor gratuit de unitatile fiscale subordonate sau poate fi descarcat de pe site-ul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, la adresa
www.anaf.ro.
Completarea propriu-zisa a formularului 216
6. Perioada de raportare
In rubrica „Anul” se inscrie, cu cifre arabe cu 4 caractere, anul pentru care se completeaza declaratia.
7. Caseta „Declaratie rectificativa” se bifeaza in cazul declaratiilor rectificative.
8. Capitolul I „Date de identificare a contribuabilului”
8.1 Rubrica „Nume, prenume/Denumire” — se inscriu, dupa caz, numele si prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice.
8.2 Caseta „Cod de identificare fiscala” se completeaza, dupa caz:
a) in cazul persoanelor fizice se inscrie codul numeric personal al contribuabilului sau numarul de identificare fiscala atribuit de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala cu ocazia inregistrarii fiscale;
b) in cazul persoanelor juridice se inscrie codul de identificare fiscala atribuit contribuabilului, conform legii.
8.3. In situatia in care declaratia se completeaza de catre imputernicitul/reprezentantul legal/curatorul fiscal, desemnat potrivit legii, se inscriu codul de identificare fiscala atribuit persoanei ale carei obligatii sunt indeplinite, precum si datele de identificare ale acesteia. In cazul in care contribuabilul este inregistrat in scopuri de taxa pe valoarea adaugata, in prima casuta se inscrie prefixul RO.
8.4. Rubricile privind adresa se completeaza cu datele privind adresa domiciliului fiscal al contribuabilului.
9. Capitolul II „Date privind sectiunile completate” — se bifeaza rubricile corespunzatoare sectiunilor completate.
10. Capitolul III „Date privind impozitul special pe bunurile imobile si mobile de valoare mare”
10.1. Sectiunea 1 „Date privind impozitul special pe bunurile imobile”
10.1.1. Se completeaza de catre persoanele fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, au in proprietate/proprietate comuna cladiri rezidentiale situate in Romania, daca valoarea impozabila a cladirii, calculata potrivit art. 457 din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, depaseste 2.500.000 lei.
10.1.2. Se genereaza cate o sectiune pentru fiecare cladire rezidentiala.
10.1.3. Litera A „Date privind bunul imobil”
Rd. 1 „Adresa imobilului” — se completeaza adresa cladirii rezidentiale.
Rd. 2 „Numar cadastral” — se inscrie, in mod obligatoriu, numarul cadastral al cladirii rezidentiale, in situatia in care pentru respectiva cladire exista numar cadastral atribuit de catre Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara.
Rd. 3 „Cota de detinere” — se completeaza cota-parte detinuta din imobil.
10.1.4. Litera B „Date privind impozitul datorat”
Rd. 1. „Valoarea impozabila a cladirii rezidentiale” — se inscrie suma reprezentand valoarea impozabila, calculata potrivit art. 457 din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, si comunicata de organul fiscal local.
Rd. 2. „Plafonul neimpozabil” — se inscrie suma de 2.500.000 lei, reprezentand plafon neimpozabil, potrivit legii.
Rd. 3. „Baza de impozitare” — se inscrie suma rezultata prin aplicarea cotei de detinere asupra diferentei pozitive dintre valoarea impozabila a cladirii rezidentiale (rd. 1) si plafonul neimpozabil (rd. 2).
Rd. 4. „Impozitul datorat” — se inscrie suma rezultata prin aplicarea cotei de 0,3% asupra valorii inscrise la rd. 3.
10.2. Sectiunea 2 „Date privind impozitul special pe bunurile mobile”
10.2.1. Se completeaza de catre persoanele fizice si persoanele juridice care au in proprietate autoturisme inmatriculate/inregistrate in Romania a caror valoare de achizitie individuala depaseste 375.000 lei.
10.2.2. Se genereaza cate o sectiune pentru fiecare autoturism.
10.2.3. Litera A „Date privind bunul mobil”
Rd. 1. „Numarul de identificare al autoturismului” — se inscrie numarul de identificare al autoturismului.
Rd. 2. „Anul in care a avut loc predarea-primirea autoturismului” — se inscrie anul in care autoturismul a intrat in proprietatea contribuabilului.
10.2.4. Litera B „Date privind impozitul datorat”
Rd. 1. „Valoarea de achizitie a autoturismului” — se inscrie suma reprezentand costul de achizitie/pretul autoturismului.
Rd. 2. „Plafonul neimpozabil” — se inscrie suma de 375.000 lei, reprezentand plafon neimpozabil, potrivit legii.
Rd. 3. „Baza de impozitare” — se inscrie suma reprezentand diferenta pozitiva dintre valoarea de achizitie a autoturismului (rd. 1) si plafonul neimpozabil (rd. 2).
Rd. 4. „Impozitul datorat” — se inscrie suma rezultata prin aplicarea cotei de 0,3% asupra valorii inscrise la rd. 3.
11. Capitolul IV „Sumarul obligatiilor privind impozitul special pe bunurile imobile si mobile de valoare mare”
Rd. 1. „Impozitul special pe bunurile imobile” — se preia sau se insumeaza, dupa caz, valoarea/valorile inscrisa/inscrise la rd. 4 „Impozitul datorat” de la lit. B sectiunea 1 capitolul III din declaratie.
Rd. 2. „Impozitul special pe bunurile mobile” — se preia sau se insumeaza, dupa caz, valoarea/valorile inscrisa/inscrise la rd. 4 „Impozitul datorat” de la lit. B sectiunea 2 capitolul III din declaratie.
12. Capitolul V „Date de identificare a imputernicitului/ reprezentantului legal/curatorului fiscal”
12.1. Se completeaza numai in cazul in care obligatiile declarative se indeplinesc de catre un imputernicit/reprezentant legal/curator fiscal, dupa caz, desemnat potrivit legii.
12.2. In caseta „Cod de identificare fiscala” se inscrie codul de identificare fiscala al imputernicitului/reprezentantului legal/curatorului fiscal, inscriindu-se cifrele cu aliniere la dreapta.
12.3. In rubrica „Nume, prenume/Denumire” se inscriu, dupa caz, denumirea sau numele si prenumele imputernicitului/ reprezentantului legal/curatorului fiscal.
12.4. Rubricile privind adresa se completeaza, dupa caz, cu datele privind adresa domiciliului fiscal al imputernicitului/ reprezentantului legal/curatorului fiscal.
13. In situatia in care obligatiile declarative sunt indeplinite de catre contribuabilul persoana fizica, rubrica „Functia/Calitatea” nu se completeaza.”
Taxa pe lux 2.0
Amintim ca, in luna aprilie a acestui an, intrarea in vigoare a taxei pe lux a fost amanata. La acel moment, capii de la Finante spuneau ca inca nu s-au pus la punct cu sistemul care sa le permita accesul la informatii privind valoarea impozabila a cladirilor.
"Cea de-a treia categorie de masuri este cea referitoare la marile proprietati, marile averi, a caror termen scadent era pentru data de 30 aprilie, am amanat si s-a aprobat amanarea acestui termen pana la data de 30 septembrie, pentru ca sistemul informational referitor la marile proprietati sa poata sa permita accesul la informatii privind valoarea impozabila a cladirilor", a spus la acel moment Marcel Bolos, ministrul Finantelor.
"Dupa cum se cunoaste, pentru cladirile mai mari de 2,5 milioane lei si mijloacele de transport cu o valoare de peste de 375.000 lei, impozitul de 0,5% era un impozit cu termenul scadent pentru 30 aprilie, iar in acest context pentru a avea acces la aceste categorii de informatii pe care le-am mentionat, dar si pentru a putea continua ceea ce inseamna sistemul informatic necesar pentru acest tip de impozit, termenul s-a amanat pana pe data de 30 septembrie 2024", a mai completat atunci oficialul.
Cum va stabili statul valoarea impozabila a unei proprietati rezidentiale?
Legea, desi a intrat in vigoare cu amanare, prezinta inca unele anomalii care par sa o faca din start ineficienta si generatoare de inechitati in randul proprietarilor, dar si paguboasa din perspectiva efortului bugetar necesar aplicarii sale.
Conform reglementarilor stabilite de Executiv, s-a stabilit un impozit suplimentar de 0,3% pe diferenta dintre valoarea cladirii si plafonul de cca. 500.000 de euro - valoarea cladirii. Doar ca aceeasi lege ne spune ca valoarea cladirii care determina baza de impozitare este cea „calculata conform articolului 457 din Codul fiscal”.
Mergand la sursa, aflam ca valoarea impozabila a cladirii, exprimata in lei, se determina prin inmultirea suprafetei construite desfasurate a acesteia, exprimata in metri patrati, cu valoarea impozabila corespunzatoare, exprimata in lei/mp, din tabelul urmator:
Asadar, suprafata cladirii va reprezenta un factor major in aflarea valorii imobilului, dar nu va fi singurul si, din pacate, nu va contribui din motive evidente la stabilirea unei valori REALE a imobilului respectiv.
Valoarea cladirii este determinata, conform articolului 457 din Codul fiscal, care calculeaza valoarea impozabila in functie de suprafata desfasurata a cladirii, si de materialele de constructie si instalatiile existente, ajustata cu coeficienti locali care aduc diferente minore. Vor atarna greu la stabilirea valorii si rangul localitatii si de zona din localitate in care se afla cladirea.
Clasificarea localitatilor, conform legislatiei in vigoare
Localitatile sunt clasificate conform Legii 351/2001, astfel:
-
Rangul 0: Capitala Romaniei, municipiu de importanta europeana.
-
Rangul I: Municipii de importanta nationala.
-
Rangul II: Municipii de importanta interjudeteana.
-
Rangul III: Orase.
-
Rangul IV: Sate resedinta de comuna.
-
Rangul V: Sate componente ale comunelor si oraselor.
Conform unei analize
Panorama, aceasta metoda de calcul favorizeaza proprietarii din zonele centrale scumpe ale marilor orase. De exemplu, in Bucuresti, o casa din Zona A (cea mai centrala) trebuie sa aiba o suprafata utila de peste 686 metri patrati pentru a depasi pragul de 2.500.000 lei si a fi impozitata, in timp ce in Zona C (mai periferica) suprafata trebuie sa fie de peste 744 metri patrati. In orase mai mici, coeficientii locali sunt mai mici, dar diferentele nu sunt semnificative.
Exemplu:
Exemplu de calcul complet pentru imobilele din Bucuresti. Sa presupunem ca avem 2 imobile:
Observam ca exista anomalii de calcul. In ciuda valorii mari de piata a imobilului din Zona A, diferenta de impozit suplimentar fata de Zona C este nesemnificativa datorita metodei de calcul bazate pe suprafata.
Totodata, apar si Impozite diferite pentru valori de piata diferite: un imobil de lux din Zona A cu o valoare de piata mult mai mare poate plati un impozit suplimentar mai mic decat un imobil mai mare ca suprafata, dar cu o valoare de piata mai mica dintr-o zona periferica.
Prin urmare, dupa cum noteaza sursa ciatata anterior, casele mari din orase mici vor fi impozitate, in timp ce proprietati mult mai valoroase din zone centrale ale marilor orase ar putea sa nu fie. De exemplu, o casa de 900 metri patrati din orasul Segarcea va fi impozitata, in timp ce o casa de 500 metri patrati din zona Primaverii din Bucuresti, evaluata la 3,2 milioane de euro, nu va plati impozitul suplimentar.
Acestea fiind spuse, exista toate ingredientele ca aceasta initiativa sa fie mai paguboasa pentru buget, decat sa aduca beneficii materiale in vistieria publica. Efortul bugetar pentru aplicarea acestor masuri pare a depasi eventualele beneficii, in timp ce legea are evident portite de care se pot folosi proprietarii pentru care au fost, de fapt, gandite aceste masuri, cel putin teoretic.
Sursa foto: freepik.com
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML