Se schimba legislatia privind afacerile in franciza!
Guvernul a aprobat miercuri si a trimis catre Parlament un proiect de lege pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 52/1997 privind regimul juridic al francizei, precum si pentru modificarea art. 7 pct. 15 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (care se refera la definitia francizei).
Pentru inceput, sa explicam putin ce se ascunde in spatele termenului de
franciza.
Franciza inseamna, in principiu, sa clonati o afacere care functioneaza deja. Adica sa obtineti de la firma care a pus pe picioare respectiva afacere toate informatiile de care aveti nevoie pentru a demara si dvs. ceva similar, bucurandu-va - de ce nu? - de acelasi succes. Sistemul de colaborare care face posibil acest lucru se numeste franciza.
Franciza este asadar o metoda comerciala prin care doua parti independente juridic – numite
francizor (cel care detine afacerea initiala) si
francizat (cel care vrea sa o cloneze) – sunt legate printr-un contract in baza caruia are loc un transfer de marca si unul de know-how.
Multi fac greseala sa creada ca franciza presupune infiintarea unei filiale a unei afaceri si ca francizatul, acela care achizitioneaza franciza, se ocupa doar cu administrarea afacerii. Ei bine, lucrurile stau altfel: francizorul, detinatorul brandului si al know-how-ului, transfera tehnologia si permite folosirea marcii, dar investitia apartine celuilalt, anume francizatului.
Primii pasi pe drumul achizitionarii unei francize sunt destul de simpli: in majoritatea cazurilor, dupa doua sau trei intalniri, partile ajung sa discute avand in fata contractul concret de franciza, iar acest act solicita atentie maxima – el contine detalii importante privind atat executia afacerii in sine, cat si cooperarea in timp cu francizorul.
Aceasta faza pre-contractuala dureaza, pentru ca ea presupune o informare reciproca: nu numai francizorul este dator sa ofere informatii despre afacerea sa, despre succesul si experienta sa in operarea afacerii, dar si aspirantul la franciza trebuie sa ofere informatii despre el si compania lui, despre reputatia lui in piata locala s.a.m.d.
Se poate spune chiar ca sistemul de franciza seamana cu o casatorie: ca francizat, nu este suficient sa ai un capital de investit, trebuie sa fii si compatibil cu francizorul cu care iti vei desfasura activitatea.
Din acest motiv, in contractul de franciza se gaseste o clauza interesanta, numita “intuituu personae”. Ce inseamna acest lucru? Dincolo de aspectul investitional, francizorul apreciaza calitatile personale ale partenerului sau: faptul ca este serios, harnic, ca intelege business-ul etc. Prin clauza “intuituu persoane”, francizorul se asigura ca societatea comerciala a francizatului cu care a incheiat contractul nu va fi cedata, vanduta, cesionata unor terti care nu mai au aceleasi calitati ca si partenerul initial.
Formularea e simpla: in cazul in care acest lucru se petrece, contractul inceteaza automat, pentru ca este apreciat individul si nu societatea comerciala in sine care opereaza respectiva franciza.
Super-important!
Franciza face posibil succesul francizatului, al celui care cumpara franciza, dar NU GARANTEAZA acest succes! Francizorul, cel care ofera marca si know-how-ul, raspunde doar pentru obligatiile pe care si le asuma prin contract si nici una dintre aceste obligatii nu se refera la garantarea succesului sau la returnarea taxei de intrare in caz de esec.
Romania a formulat inca din 1997 un cadru normativ dedicat francizei – este vorba de O.G nr.52/1997, un act normativ alcatuit din extrase din legislatia altor tari, neadaptate asadar la piata romaneasca. Proiectul de lege trimis miercuri in Parlament mai limpezeste putin lucrurile, aducand, printre altele, urmatoarele elemente de noutate:
• introducerea conceptului de „unitate-pilot”. In unitatea-pilot, pe parcursul unui an, francizorul testeaza si definitiveaza tipul de afacere pe care urmeaza sa o vanda in sistem de franciza. Astfel francizatul va prelua o afacere verificata, fiindu-i mai usor sa dezvolte un business dupa un model functional, in lipsa unei experiente antreprenoriale anterioare.
• utilizarea termenului ”document de dezvaluire de informatii” de catre toti francizorii, pentru uniformizarea procedurilor de informare a potentialilor francizati, document prin care este recomandabil sa se realizeze dezvaluirea informatiilor intre viitorii parteneri:
• infiintarea Registrului National de Franciza in scopul transparentizarii evolutiei pietei de franciza autohtone. Registrul National de Franciza are rolul de monitorizare a afacerilor in sistem de franciza si de evidentiere a datelor statistice. in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a Legii, Asociatia Romana de Franciza va infiinta Registrul National de Franciza. Francizorii din Romania au posibilitatea de a inregistra documentul de dezvaluire de informatii (DI) in Registrul National de Franciza in mod gratuit.
Sursa foto: www.pexels.com