Se prabusesc afacerile marilor companii farmaceutice: sunt scaderi cu peste 70 la suta fata de perioada pandemica
companii farmaceuticefarmaindustria farma
"Fostele actiuni 'castigatoare' ale perioadei de pandemie au trecut, din centrul radarului investitorilor, in obscuritate, inregistrand pe burse contractii deosebit de severe", arata o analiza realizata de Claudiu Cazacu, Consulting Strategist in cadrul XTB Romania.
In ultimul an, Moderna a pierdut aproape trei sferturi din capitalizare (-72,6%).
Pentru producatorul german BioNTech pierderea este de 68,3%, de la 464 dolari (pe 10 august 2021) pana la 147,08 pe 30 august 2022.
Scaderile pot sa impinga spre o noua mobilizare, orientata spre dezvoltarea afacerilor sau exploatarea unor resurse anterior trecute cu vederea, favorizand chiar o abordare orientata spre confruntare, constata Claudiu Cazacu, Consulting Strategist in cadrul XTB Romania.
Fluxurile de cash ale Moderna si BioNTech, odata cu dezvoltarea noilor versiuni de vaccin, impreuna cu potentialul stiintific acumulat pot readuce companiile, in atentia unor categorii de investitori specializati, se mai arata in analiza casei de brokeraj pe burse internationale XTB Romania.
Deprecierile masive, uneori de peste 70%, au lasat locul cresterilor explozive pentru actiuni precum Zoom sau Netflix, dar si pentru alte companii-fanion ale perioadei de pandemie, precum cele din domeniul farmaceutic, aflate deseori in prim-planul stirilor globale anii trecuti.
Intre acestea, cele mai cautate erau cele care au dezvoltat vaccinuri bazate pe o tehnica noua, ARN mesager, sau messengerRNA, prescurtat mRNA.
Numele trimite deja cu gandul la simbolul de tranzactionare pe bursa americana (NASDAQ) al companiei Moderna.
Pe 10 august 2021, actiunile Moderna atingeau un varf de 497,49 dolari, de aproximativ 25 de ori peste valorile din ianuarie 2020, pe cand actiunea oscila in jur de 20 de dolari.
De atunci, insa, euforia s-a risipit, compania a pierdut mai bine de doua treimi si aproape trei sferturi din capitalizare (-72,6%) pana la inchiderea de marti, la 135,93 dolari/actiune.
Nici producatorul german BioNTech, simbol BNTX, nu a mers mult mai bine: de la 464 dolari (tot pe 10 august 2021) pana la 147,08 pe 30 august, pierderea este de 68,3%.
Cu greu ar putea gasi actionarii firmei europene motive de a fi nu foarte dezamagiti, observand ca au, totusi, o performanta cu 4,3 puncte procentuale mai buna decat cea inregistrata de Moderna, pe traseul abrupt din varfuri spre „valea" din prezent.
Cu societatile europene si americane iesind din etapa de vaccinare masiva, dornice sa lase in urma perioada de restrictii, debarasandu-se de stresul asociat pandemiei, luand cu asalt destinatiile de vacanta inaccesibile (sau dificil accesibile) pentru aproape doi ani, veniturile si implicit profiturile celor doua companii au suferit ajustari.
Succesul campaniei de vaccinare a adus revenirea, cu toata energia presurizata de timpul de asteptare, la un stil de viata deschis, cu activitati in aer liber, socializare si calatorii, in timp ce interesul pentru noi runde de vaccinare a fost diminuat, la randul sau, de incidenta mai redusa a imbolnavirilor grave in cazul noilor variante.
Moderna inregistra un profit de 11,29 dolari/actiune in trimestrul IV al anului trecut, care a coborat la 8,58 dolari/actiune, in trimestrul intai din acest an, si 5,24 dolari/actiune in trimestrul al doilea.
Pentru trimestrul al treilea, estimarile sondajului Refinitiv sunt de 4,81 dolari/actiune. Moderna a creat provizioane de aproape jumatate de miliard de dolari in trimestrul II pentru stocuri neutilizate.
CEO-ul Moderna, Stephane Bancel, anuntase deja in mai ca va dona o mare parte din averea familiei sale si ca urma sa exercite o parte din optiunile sale, vanzand actiunile rezultate in urmatoarele 12 luni.
La BioNTech trimestrul I al anului acesta a adus 14,37 dolari profit pe actiune, in trimestrul III se estimeaza (Refinitiv) un castig net de 4,66 dolari/actiune.
Cele doua companii raman profitabile, dar tendinta de pe burse nu are cum sa fie ignorata de fondatori, echipa de conducere, angajati si bineinteles, actionari.
Scaderile pot sa aduca nu doar nemultumire, ci si sa impinga spre o noua mobilizare, orientata spre dezvoltarea afacerilor sau exploatarea unor resurse anterior trecute cu vederea, favorizand chiar o abordare orientata spre confruntare.
Moderna a pornit o actiune legala impotriva BioNTech si Pfizer, in Germania si SUA, sustinand ca i-au fost incalcate brevete anterioare.
Firma sustine ca vaccinul sau a fost dezvoltat pe baza unor inventii brevetate intre 2010 si 2016, in timp ce vaccinul Pfizer/BioNTech ar fi copiat, in principal, doua trasaturi esentiale pentru a crea propria lor varianta, Comirnaty.
Ar fi vorba de metoda chimica de modificare ARN mesager si metoda de a coda proteina „spike" cu toata lungimea sa intr-o formula de nanoparticula de tip lipid.
Pfizer/ BioNTech a respins ferm afirmatiile, insistand pe originalitatea muncii depuse.
Interesant este ca in perioada de urgenta sanitara, au existat multiple voci care spuneau ca, in interesul binelui comun, beneficiile aduse in mod normal de drepturile de proprietate intelectuale protejate de patente ar trebui suspendate, iar Moderna s-a aratat de acord.
Initial, era un acord general, dar pe 7 martie a modificat promisiunea, facand-o sa se aplice doar in privinta a 92 de tari cu venituri mici si mijlocii din conventia AMC92 (pe lista se afla tari precum Madagascar, Nepal, Algeria, Congo, Nigeria, Vietnam).
Moderna nu intentioneaza sa obtina retragerea de pe piata a vaccinului produs de concurentii sai, ci doar o compensare financiara.
Perioada pentru care se cer compensatii incepe din 8 martie anul acesta si nu se aplica la vanzarile catre tarile din initiativa AMC92.
Anul trecut, Pfizer a generat vanzari de aproape 37 miliarde de dolari cu vaccinul sau, Moderna obtinand 18 miliarde de dolari, putin sub jumatate.
Cine ar avea dreptate si care ar putea fi rezultatul? Actiunea se anunta una de durata, cu dificultati de ordin tehnic si juridic.
In cazul unui succes al Moderna, ar fi in joc miliarde de dolari in compensatii financiare.
Capitalizarea Moderna este de 53,17 mld de dolari, iar a BioNTech de 35,7 mld. de dolari, pe 30 august.
O alta cale de urmat ar putea fi „incurajarea" Pfizer si BioNTech de a licentia tehnologia Moderna, redirectionand o cota parte din venituri sub forma de plata pentru proprietatea intelectuala.
Pe de alta parte, anuntul public initial al Moderna de a nu urmari incalcarea patentelor da argumente puternice companiilor vizate, oferind o baza rezonabila de aparare legala, potrivit lui Jorge Contreras de la Universitatea din Utah, specializat pe astfel de situatii.
Situatia poate fi si mai complexa daca luam in considerare faptul ca atat Moderna cat si BioNTech au beneficiat de pe urma unor sublicente ale unor patente dezvoltate de Universitatea din Pennsylvania.
Totusi, in evaluarea noastra, atentia publica reprezinta, de asemenea, un factor important de luat in calcul si daca originalitatea lucrarilor BioNTech nu poate fi aparata convingator, nu doar in justitie, ci si in ochii opiniei publice, o forma de intelegere financiara ar deveni probabila.
Procesul ar putea lua ani de zile, generand costuri financiare – si de imagine – pe care investitorii par a le fi luat in calcul, din moment ce in sesiunea de tranzactionare de dupa anuntul pornirii actiunii juridice a Moderna, toate cele 3 companii se aflau in scadere, cu valori in intervalul aproximativ -3...-4%.
Procesul nu este izolat. De fapt, rutele legale pe tema drepturilor de proprietate intelectuala sunt destul de aglomerate:
CureVac a deschis un proces impotriva BioNTech in iulie, privitor la aspecte precum stabilitatea si exprimarea proteinelor, sau formularea specifica a vaccinului.
Alnylam a actionat cele trei companii (Pfizer, Moderna, BioNTech) pe tema tehnologiei de nanoparticule lipide.
Moderna are o disputa cu oameni de stiinta de la National Institutes of Health care doresc sa fie trecuti pe lista de inventatori, in timp ce Moderna i-a trecut doar drept colaboratori, nu co-inventatori.
Cu toate acestea, viitorul pare a se insenina pentru cele doua companii. Vaccinul booster pentru omicron a fost aprobat in Elvetia (varianta bivalenta, include si omicron) si Australia. Vaccinul dual, care vizeaza si varianta omicron, a fost aprobat deja in Marea Britanie.
Europa ar putea da unda verde solutiei booster pentru omicron a BioNTech.
FDA din SUA e asteptata sa aprobe, de asemenea, utilizarea variantei booster pentru ambele companii..
Dincolo de turbulentele anului, corectiile masive ale actiunilor si disputele prezente, dintre care unele ar putea trena, fluxurile de cash ale companiilor Moderna si BioNTech, pe seama noilor versiuni de vaccin, impreuna cu potentialul stiintific acumulat le pot readuce, pe termen lung, in atentia unor categorii de investitori specializati.
Foto: freepik.com
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML