Poate fi considerata greva salariatilor un caz de forta majora?
Caz concret: o firma are obligatia contractuala de a livra unui partener de afaceri anumite produse, dar, din cauza ca salariatii sai se afla in greva, nu face livrarea sau o face cu intarziere. Este acesta un caz de forta majora? Firma poate fi trasa la raspundere pentru nerespectarea obligatiilor contractuale?
Potrivit art. 1.351 din Codul civil, daca legea nu prevede altfel sau partile nu convin contrariul, raspunderea este inlaturata atunci cand prejudiciul este cauzat de forta majora – prin forta majora intelegandu-se orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil si inevitabil.
Este greva salariatilor un astfel de eveniment? Va trebui firma afectata de greva sa plateasca despagubiri clientilor ei pentru nerespectarea contractelor incheiate? Pentru ca este evident ca, daca salariatii ei nu lucreza, nu are cum sa se achite de obligatii.
Parerile sunt impartite aici. Unele instante au apreciat ca, daca greva are un caracter intempestiv (surprinzator) si deci angajatorul nu putea in niciun fel sa o previna sau sa o inlature, el nu va fi obligat sa raspunda fata de partenerii sai contractuali.
Alte instante, dimpotriva, au considerat ca, de vreme ce actiunile greviste sunt in fond consecinta conduitei angajatorului, acesta va raspunde contractual. Este vina lui ca lucrurile nu au mers bine in unitate si ca au aparut conflicte colective care au dus la declansarea grevei si la imposibilitatea indeplinirii obligatiilor comerciale fata de clienti.
Judecand o speta de acest gen, Inalta Curte de Casatie si Justitie a apreciat ca societatea nu este exonerata de raspundere fata de clienti. Motivatia ei? Intr-adevar, actiunile greviste au reprezentat o imprejurare invincibila pentru angajator, dar nu si imprevizibila, in contextul in care greva nu a fost spontana.
In speta in cauza nu s-a putut face dovada faptului ca unitatea ar fi luat toate masurile de precautie pentru a evita sau diminua consecintele negative ale unei eventuale greve. Astfel ca ea, unitatea, nu poate fi exonerata de raspundere, intrucat putea evita efectele grevei fara a prejudicia interesele partilor implicate.
In concluzie, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca greva nu poate constitui un caz de forta majora, in cazul in care ea a fost previzibila, iar partile nu au prevazut expres prin contract ca este asimilata unui astfel de caz.
Putem face asadar distinctie intre
greva legala, notificata din timp, care nu constituie caz de forta majora, si
greva spontana, ce poate fi asimilata unui caz de forta majora.
De aceea, se recomanda partilor ca, in contractele comerciale incheiate, sa faca referiri exprese la ipoteza in care o greva s-ar declansa in cadrul uneia dintre companiile contractante. Este util sa se faca distinctie intre cazul grevei spontane, nelegale, si cel al unei greve legale, in felul acesta eliminandu-se problemele de interpretare.
Sursa foto: www.pexels.com