Ghidul managerului. Probleme practice care apar la concedierea ilegala a unui angajat

Ghidul managerului. Probleme practice care apar la concedierea ilegala a unui angajat Ati concediat un angajat pentru, sa zicem, o abatere disciplinara si ati angajat pe altcineva pe postul ramas vacant. Doar ca angajatul concediat contesta decizia dvs. in instanta si are castig de cauza, instanta anuleaza concedierea. Ce se intampla intr-o astfel de situatie?
Sunt doua posibilitati aici:

1) angajatul concediat solicita reangajarea pe post, iar dvs., angajatorul, sunteti obligat sa i-o acordati, cu mentiunea ca simultan contractul de munca al noului ocupant inceteaza de drept;

2) angajatul concediat NU solicita reangajarea pe post. Da, el v-a dat in judecata, a obtinut anularea concedierii, dar apoi, din motive care il privesc, nu face o cerere de reintegrare. In aceasta situatie, evident, contractul de munca al noului ocupant continua, dar problema e urmatoarea: cum va inceta contractul de munca al angajatului concediat? In baza carui temei legal, din moment ce instanta a anulat concedierea?

Pana in 2011, acest temei legal nu exista, fapt ce crea un blocaj pentru angajatorii care se confruntau cu o asemenea situatie. Dar apoi Legea nr. 40/2011 a introdus in Codul muncii art. 80 alin. 3) care spune ca “in cazul in care salariatul nu solicita repunerea in situatia anterioara emiterii actului de concediere, contractul individual de munca va inceta de drept la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti.”

S-ar zice ca lucrurile s-au terminat aici si ca prin Legea nr. 40/2011 problema a fost solutionata. Dar, ca sa vedeti cat de diverse sunt spetele intalnite pe piata muncii si cat de complexe, sa spunem ca in practica se intalneste si situatia in care angajatul face cerere de integrare, este reintegrat, iar apoi instanta de recurs anuleaza hotararea primei instante.

Ce se intampla in acest caz cu contractul lui, care tocmai a fost reactivat?

Ei bine, in acest caz contractul de munca inceteaza de drept in temeiul art. 56 lit. d) din Codul muncii, care precizeaza ca o asemenea incetare se produce „ca urmare a constatarii nulitatii absolute a contractului individual de munca, de la data la care nulitatea a fost constatata prin acordul partilor sau prin hotarare judecatoreasca definitiva.”

Altfel spus, vorbim de fapt despre doua raporturi de munca distincte, dar consecutive, dintre care unul a incetat prin concedierea initiala, iar cel de-al doilea, care s-a incheiat in baza hotararii primei instante, inceteaza in baza unui alt temei, anume cel al nulitatii.

Sursa foto: www.pexels.com